Cum e cand sunteti fericiti? Ce reprezinta pentru voi fericirea? Sunteti fericiti?

Eu sunt fericita, am o familie mare, unita, o casnicie de 35 de ani, 5 copii (3 la casa lor ultimii 2 sunt studenti), am 2 nepoti.

Fericirea pentru mine reprezinta un rau necesar, nu as putea zambi si depasi unele situatii, daca nu as avea iubirea si sprijinul celor din jur, iar atunci cand esti bine dispus si toate iti merg ca la carte, este si mai bine.

Caut fericirea intr'o cana de Feteasca
Cineva sa ma opreasca
Numa' sa'ndrazneasca...

Serios vorbind, nu sunt fericit, dar am invatat sa ma bucur de lucrurile marunte din viata, pe care pana acum nu le'am observat

@ marionel Aveam capu'la cutie!

Nimic nu e mai important decat fericirea, dar te-ai intrebat vreodata ce este aceasta? Dictionarul de Psihologie defineste fericirea drept "o stare deosebita de implinire a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat sau asteptat tensionat. Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense ce nu numai ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica, ci si o energizare, o stare de receptivitate si toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti."

Unii oameni cauta fericirea in placerile vietii, dar acumularea sau repetarea momentelor de placere nu duce la fericire. Placerea este fericirea ignorantilor. Fericirea este placerea inteleptilor". (Barbey d'Aurevilly)

Totusi, cand placerea atinge o anumita intensitate si in anumite conditii, ea poate permite accesul la o bucurie autentica, asemanatoare cu fericirea. Dar bucuria este o reactie la un eveniment din mediul inconjurator si are de obicei o cauza exterioara, iar fericirea se poate ivi din interior.

De asemenea, bucuria este o emotie de scurta durata, in timp ce fericirea este asociata intotdeauna cu un sentiment de durata. Putem concluziona, astfel, ca bucuria, ca si placerea, este una din caile de acces spre fericire.

Fericirea se apropie incontestabil de lumea emotiilor: e traita intr-o maniera involuntara, fizica si psihica, adesea se poate lipsi de cuvinte si nimeni nu poate hotari sa fie fericit la comanda. Fiecare dintre noi are o viziune proprie asupra fericirii: ca este sau nu posibila, ca tine de actiune sau de repaos, ca depinde de eforturile noastre sau de intamplare.

Avem parte in viata de momente agreabile, care ne ofera senzatii placute si ne fac bine, favorizand aparitia fericirii, dar este necesar sa constientizam aceste momente pentru a avea accces la fericire.

Persoanele anxioase fug de fericire, de teama ca o vor pierde, iar cele cu stima de sine scazuta isi obstructioneza uneori fericirea, in mod inconstient, din aceeasi teama ca vor suferi atunci cand ea va disparea.

@hamsterx: Optimismul tau te face ("te" la sensul general, adica pe orcine) sa pui intr-o alta lumina perspectivele asupra fericirii, atat de simplu, si totusi atat de complex (singuri ne complicam existenta, cautand in lucruri simple ceva complex). Cum zicea tarziu, lucrurile marunte pot aduce fericirea si optimismul care sa-ti redea puterea sa continui (si aici nu ma refer la fatalism), dar cand dai de grijile de zi cu zi precum cautarea unui loc de munca, incepi sa-ti pierzi optimismul, incepi sa nu mai fi fericit, abdici de la tot ce inseamna pozitiv.
Oare confundam fericirea cu bucuria pe care o resimtim in anumite momente? Sa fie fericirea acea stare in care toate planurile vietii (profesionala, personala, etc.) sunt in balanta?
Oricum, daca e sa luam viziunea ta asupra fericirii, atunci si eu sunt fericita, cateodata mai mult, cateodata mai putin, depinde de circumstante :*

@marionel: cand pui prea mult poate te rostogolesti! Cat despre "totu-i relativ" tocmai asta era interesant, ce este pentru tine, fiinta abandonata relativismului.

Nu sunt fericita

De multe ori, nici nu ne dam seama ca suntem fericiti...

Sunt fericit mai mereu, rareori am stari de tristete.

Sunt fericit cand castig la poker si cand pierd sunt si mai fericit sau cand rad sunt cel mai fericit cand rad cu prieteniii asta e hobiul meu sa rad )))) se ba se fa