"Cum faem diferenta intre realitate si iluzie?"
Nu facem, nu in viata cotidiana. In lumea stiintifica, unde fiecare idee este testata si retestata obiectiv, putem ajunge la aproximari destul de bune.
In viata noastra de zi cu zi nu ne putem bucura de acelasi lux. Nu putem decat sa ne definim noi propria realitate.
Singura realitate, singura certitudine a vietii e moartea. Restul e totul temporar, iluzoriu, se termina prea devreme sau nici macar nu apuca sa inceapa.
Poate a existat dar nu ti amintesti. Se intampla. Ori poti avea amintiri false.
Poate a existat, poate imi amintesc. Dar s-a terminat. Sau pur si simplu, continua in doua jumatati, fiecare cu realitatea ei falsa. Certitudinea mea am fost mereu EU. Da, stiu, narcisism, cum vrei sa ii zici. Nu ma iubesc in mod deosebit dar nici nu ma detest, insa ajung incet-incet sa ii destest pe toti din jur. In cel mai bun caz sa ii tolerez. Si sa ma simt bine doar cu unii cu care rezonez la multe chestii dar cu care ma vad foarte rar.
Narcisism e cand ii inferiorizezi pe cei din jur pentru a te simti tu mai bine. A fi tu nu stii intotdeauna daca esti chiar tu. Poate fi doar un alter ego.
Eu nu ma simt mai bine cand vad citi timpiti ma inconjoara. Ma simt din ce in ce mai rau. Nu neaparat rau in sensul obisnuit, ci rau in sensul de lua-i-ar dracul pe toti, m-am saturat de oameni.
"Singura realitate, singura certitudine a vietii e moartea"
Mai e una: Taxele
Se vede ca nu esti rom.
Cauti ce-i mai bun, iluzia apare cand astepti. Cand ai deja, se poate imbunatati, dar unii prefera sa inlocuiasca tot decat sa discute pentru a rezolva defectul. La oamenii sunt lipsuri ca si la obiectele defecte, cand imbatraneste atunci nu se mai poate.
Si tu ai insomie?
Nu chiar, am avut ieri ca m-a trezit ceva si n-am mai putut sa adorm, dar am dormit aseara.
Cred ca viata este un vis adica o iluzie.''Căci e vis al neființei universul cel himeric"(Scrisoarea I, Mihai Eminescu)