| Asdfasdefta a întrebat:

Cum imi pot schimba religia avand in vedere ca sunt inca minora? happy

Răspuns Câştigător
| alex_2078 a răspuns:

E clar nu mai avem mult pana la sfarsitul lumii. Copile pune burta pe carte, fara Dumnezeu esti un nimic. Gandeste-te de doua ori inainte sa faci ceva ce o sa regreti.

41 răspunsuri:
| Hombre a răspuns:

La ce-ti trebuie, sari din balta-n balta.

kongeriket
| kongeriket a răspuns:

Simplu: De azi înainte poţi să te consider wiccană, pastafariană, adeptă a Flying Spaghetti Monster sau cavaler Jedi.
Însă nu uita în toamnă să te declari la recensământ wiccanăwinking!

Succes!

| Flav a răspuns:

Ai o cheie de 16?

| FucktheSystem a răspuns:

Sincer nimic nu te poate oprii să te consideri de azi în colo wiccană ( bine poate cu excepția părinților). Până la urmă crezi în ce vrei.
Apropo, bună alegere, wicca mereu mi s-a parut interesanta, am avut chiar ocazia sa cunosc wiccani și mă bucur că am ajuns să învăț cât de cât despre wicca.

| MMihai a răspuns:

De la ce religie vrei să treci, la ce religie?
Religia este o chestie personală.
În cursul vieții, poți schimba de mai multe ori, religia.
Dacă erai bărbat și erai botezat în religia mozaică sau în religia islamică era ceva mai dificil.

Dacă schimbi religia, te vei certa cu familia.

Ca să treci de la o ramură a creștinismului la altă ramură a creștinismului, nu cred este mare șmecherie.

| MMihai a răspuns:

_________________( Păcatul Non Creației. ) _______________

Sunt și alte tipuri de păcate, despre care preotul nu îți va vorbii. Mă refer la păcatul non creației, care în spate are alte serii întregi de forme de păcătuire.
Nu este nici momentul și nici locul să abordez probleme serioase privind păcatul non creației.
Păcatul Non Creației cunoscut de foarte mulți, ar cam, lăsa muritori de foame, 90% din prelații, de pe planeta asta, care predică religii (incomplete), unde nici nu se vorbește explicit, despre păcatul non creației.
Și religia trebuie înțeleasă ca ceva, care trebuie perfecționat și îmbunătățit mereu.

Toți oamenii independent de religia în care cred, au fost hărăziți de Creator cu harul creației.

Evident că nu de idiot ce, este Creatorul i-a hărăzit, pe oameni cu harul Creației.

Ci pentru că oamenii trebuie să creeze, fiecare după puterile și capacitățile sale.

Extinzând raționamentul cu Creatorul ne idiot, putem pune problema obligației oamenilor de a crea și chiar despre păcatul non creației.
Pentru că fiecare om are datoria și obligația creației.
Ca după puterile sale să pună cărămiduțele lui la edificiul abstract de cunoaștere, progres și prosperitate al omenirii.
Ai obligația / datoria creație, ai obligația ( încă nescrisă în cărțile religioase, ale religiilor incomplete,) de a așeza cărămiduțele tale, după puterile tale individuale, la maiestosul edificiu abstract, dar necesar, cel de prosperitate și progres al Umanității.

Vreau să văd că nu păcătuiești, cu păcatul non creației.

Dacă careva ți-ar fi predicat din evanghelia creației, ( care nu apare ca evanghelie explicită în nici o religie incompletă ), și ai fi înțeles că ai obligația creației.
Deci ai datoria să trăiești, să înveți permanent și pe parcursul vieții tale să pui și tu, după puterile tale, cărămiduțele tale, la edificiul abstract de progres și de prosperitate al Omenirii.

Că nu de cretin ce este, Creatorul, te-a hărăzit și pe tine, cu harul creației, așa cum a hărăzit, pe toți oamenii indiferent că sunt creștini, necreștini, sau atei cu harul creației, cu capacitatea de a crea.
Nu ai știut, că ai obligația / datoria creației, dar acum știi!

Ăsta este rostu vieții tale, să creezi pentru a așeza și tu cărămiduțele tale, după puterile și după capacitatea ta, la impozantul edificiu de cunoaștere, creație, progres și prosperitate al Umanității.

Asta este calea cea adevărată, ăsta este drumul de urmat, în rest nu sunt decât vorbe.

Te-am ajutat, prin ceia că ți-am indicat drumul pe care TU trebuie să mergi, ți-am indicat și motivația de a trăii.

Păcatul non creației este un păcat grav.

Caută să nu păcătuiești, prin non creație.

Sunt evident și multe alte păcate, despre care se mai vorbește în / prin diverse religii.

A păcătui înseamnă de fapt, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet.

Chestia drăguță este că și ne viul are suflet.

Dacă acceptăm că și ne viul are suflet, aspectele legate de ecologie și de valorificarea energiilor neconvenționale capătă niște valențe filozofico- religioase teribil de interesante, în acest context.

Și evident o altă justificare și ar necesita o altă abordare la nivelul acțiunilor și non acțiunilor umane.


Caută să nu păcătuiești în general.

Că păcatele nu au iertare.

( Nu există burete pentru șters /spălat păcatele/radieră pentru șters păcatele, iar dacă vrei să cumperi „ indulgențe",, este ca și cum ai arunca banii la gunoi.)

Iar păcatele tale vor atârna ca niște pietre de moară în toate planurile existențiale prin care va trece sufletul și spiritul tău.

Tot păcatele tale vor implica / vor genera o predestinare mizerabilă, în toate existențele tale ulterioare, cu trup material.


Păcatul non creației, este o formă particulară de păcătuire, specifică numai ființelor, care au fost hărăzite / dăruite/ cadorisite de Creator cu capacitatea de a crea.

Nu am spus că trebuie să faci neapărat, statui ca Michelangelo, picturi ca Rafael sau ca Leonardo sau lucruri de astea, cu totul ieșite din comun.

Am spus numai de cărămiduțele tale, după puterile și capacitățile tale.

Dacă vei lucra într-un domeniu tehnic sau științific și vei face o descoperire epocală cu atât mai bine.

După ce vei face asta, vei putea spune spune astea sunt cărămiduțele, puse de mine, și vei avea o mulțumire a ceva bine făcut.

Dumnezeu vine de la latinescul Dominus Deus /
/ Șeful/stăpânul zeilor.

Am voie să îi spun, despre o Divinitate de Ordin Suprem al Întregului Univers?

Aceasta în condițiile în care am definit, ca fiind Univers suma a tot cea ce există.
În aceste condiții cea ce alții denumesc Universuri capătă denumirea de porțiuni, zone de Univers.

Sub aspect terminologic nu mai putem să mai vorbim de universuri papalele ci vorbim de zone de univers în care au loc fenomene similare.

Nu mai vorbim de expansiunea universului ci de modificări de poziție relativă a unor ansambluri de corpuri, în cadrul aceluiași univers etc. ////


Cred că a apus epoca filozofiilor religioase statice, declarate mincinos, că sunt de sorginte divinică, în favoarea filozofiilor religioase dinamice, permanent perfectibile, în funcție de gradul de cunoaștere al Umanității.

///// Ideea este să nu păcătuiești la modul general și să nu păcătuiești în particular cu Păcatul Non Creație, că în măreția sa Creatorul, în speță Divinitatea de Ordin Suprem A Universului, i-a hărăzit pe toți oamenii, independent de apartenența la o religie sau alta, sau non apartenenta la o religie sau alta,
( că și ateism-ele sunt tot ca niște religii dar cu panteon divinic vid și simultan cu panteon malefic vid )
cu cu harul creației.

Și nu a făcut-o de prost ce este!


/ Îți recomand să citești Istoria credințelor și ideilor religioase carte în trei volume de Mircea Eliade și "Filozofia esoterica a Indiei " Autor: CHATTERJI C. J. (Format: 13 x 20 cm număr de pagini: 144 )

Poate misiunea ta, sau rolul tău pe acest Pământ, ar putea fi să pui și tu cărămiduțele tale la imensul edificiu imaterial, de prosperitate, progres și cunoaștere al Umanității!

( Chiar ce zici, de ideea asta, cu cărămiduțele, este bună sau rea?)

Să înțeleg că tu vrei să treci, de la o religie incompletă,
la altă religie incompletă?

| MMihai a răspuns:

Pentru a putea să înțelegi ceva mai bine ideea de Dumnezeu citește și Istoria credințelor și ideilor religioase, de Mircea Eliade carte în trei volume că este bună. A apărut de același autor și cel puțin o carte despre yoga. Deci îți recomand să citești Istoria credințelor și ideilor religioase carte în trei volume de Mircea Eliade și "Filozofia esoterica a Indiei " Autor: CHATTERJI C. J. (Format: 13 x 20 cm Număr de pagini: 144), Cărți despre daoism (taoism ), islamism, mozaism, despre cultul bahai, despre creștinism, etc + ce găsești pe Internet despre religii și filozofii teiste și ateiste. Nu am citit „Tratat de istoria religiilor", „De la Zalmoxis la Gengis Khan", „Sacrul si profanul" etc. dar dacă le ai poți să le citești și pe alea. Au fost traduse în românește: Biblia Hazlia- care parodiază Biblia, dar râzi dacă o citești -, Originile Creștinismului, despre miturile Greciei Antice, despre religia vechilor Egipteni, despre islam, Bhagavad Gita, Coranul, Tao Te Ching, ( Dao De Jing, or Daodejing) etc. Este bine să citești despre toate credințele și despre toate religiile, dar asta nu înseamnă să neglijezi lucruri serioase : matematica, fizica, chimia, despre calculatoare, limba engleză etc.
În Bhagavad Gita, o porțiune din marea epopee sanscrită Mahabharata, divinitatea Krishna îi explică prințului Arjuna în discursul său despre multitudinea de aspecte pe care o poate lua el ca divinitate.
De aici se poate deduce că orișice încercare de reprezentare a divinității este eventual incompletă, divinitatea putând avea multe sau foarte multe aspecte.

| MMihai a răspuns:

Până una alta descarcă gratuit de pe net Open Office și documentația lui, ( în română și în engleză, circa 500 MB ) de pe pagini Open Office.org, cauți cu Google. Instalează softul ( circa 160 MB) și învață să lucrezi cu el.
Ai nevoie și de softul Adobe Acrobat Reader sau de altul pentru citit cărți în format electronic.
Și pe ăla îl iei gratuit de pe Net.
Documentația softurilor din grupa Open Office, o găsești pe Internet. Open Office, este un soft similar cu Office, și poate te descurci mai bine, cu acel soft decât cu Office de la Microsoft, că ăsta are multă documentație gratuită, în română și în engleză.
Oricum cu programul Writer scrii frumos la calculator.

Microsoft Office 200x, x=3 sau x=7 sau x=10 sunt softuri care se vând pe bani.

Fără bani este Open Office-ul, care este cam la fel de bun ca și M.s. Office.

Este mai interesant să înveți cu softul ăsta decât să te faci adeptă a sectei Wicca.
Nu este religie, este o prostie, inventată, de niște unii, cu probleme, cu capul.
După ce am citit timp de circa 5-6 ani despre diverse religii și am văzut că nici una dintre ele, nu era pentru mine.
După asta mi-am pus problema, cum ar trebui să fie, de fapt, o religie adevărată?
Am ajuns la niște concluzii filozofico - religioase.
Învață bine matematică și fizică inclusiv ce se predă în anii mici de facultate și poate după asta, vom mai vorbi poate și despre religii.
O religie adevărată, trebuie să înceapă, inevitabil, cu axioma: că oamenii, fără nici o discriminare interumană, sunt ființe divinice, hărăzite de Creator, cu harul creației.
A doua axiomă ar fi axioma ne păcătuirii.
Că nu trebuie să păcătuiești!
A treia axiomă este axioma iubirii, că trebuie, să dovedești iubire, pentru tot ce are suflet!

| MMihai a răspuns:

Un alt copil a pus niște întrebări legate de satana și de exorcizare îți voi copia ce i-am răspuns ăluia:
O parte au explicații medicale ( epilepsie, diverse boli mintale, precum și alte diverse afecțiuni ).
Pot fi și escrocherii puse la cale cu popi.
Și după ce îi citește sfintele molifte ale sfântului X & și ale sfântului Y,( http://www.soothe.ca/articole/articol_97_Vasile_cel_Mare.htm
http://www.formula-as.ro/......lifte-1987
http://www.almeea.com/moliftele-sf-vasile/
http://lumeacrestinilor.blogspot.com/......asile.html

și după ce îi mai dă și cu ceva aghiazmă și mai îi citește din cărțile sfinte și fac dracii kk pe ei de frică și fug cu viteza luminii, din îndrăcit, în urma ritualului de exorcizare. ( că nimeni nu a văzut la modul real, draci ieșind din îndrăcit )
( Dacă s-ar auto sesiza un singur procuror și...și i-ar spune da unde au fugit dracii din îndrăcit cetățene popă?
Hai că ai ceva treabă, ai de făcut ceva mititica, pentru infracțiunea de înșelătorie, ar fi excelent! )

În condițiile actuale când se poate filma cu viteze foarte mari și în ir și în diverse zone spectrale și evident și în vizibil, ar trebui să fie irosiți niște bani și să fie filmați dracii cum ies din îndrăcit.
Dacă dracii nu vor fi vizualizați în nici o zonă spectrală, atunci sunt două explicați:
1) Nu există draci!
2) Dracii sunt făcuți dintr-o materie extraordinară care nu poate fi vizualizată în nici unul din domeniile spectrale utilizate.
3 ) se recomandă utilizarea altor zone spectrale
4) Se recomandă vizualizarea dracilor cu ajutorul ulta sunetelor.
5) Dacă nici așa nu merge, se recomandă găsirea altor soluții pentru vizualizarea dracilor ieșiți din îndrăcit.

6) Dacă toate încercările de vizualizare a dracilor vor eșua lamentabil, vom spune că dracii sunt făcuți din materie extraordinară anti-divinică, materie ce nu poate fi vizualizată, în condițiile actuale.

Religiile care au simultan și panteon divinic vid și panteon malefic vid sunt religiile atee.
Se pot imagina religii cu panteon divinic ne vid și cu panteon malefic vid.
Creștinism-ele sunt religii cu panteon malefic ne vid și cu panteon divinic ne vid.
Eu cred că nu există materie anti-divinică și în consecință aș accepta deci o religie cu panteon divinic ne vid și cu panteon malefic vid.
Simpla abatere de la calea spre divinic, voluntară sau involuntară, ar fi ceva suficient și nu consider neapărat necesară, și existența și introducerea suplimentară, în funcția existențială, a unor obiecte ideatice, apartenente de un eventual panteon malefic.

Există sataniști!

Există unelte ale Satanei!
Diverși prelați, din diverse religii!
( Între ei nu trebuie omis nici fostul papă Ioan Paul al 2 a, nici actualul papă, care a încurajat pedofilia & homosexualitatea popilor catolici, șamd )

La capitolul Satana, cred că stăm ceva mai rău!

Că eu nu cred că există, acest obiect ideatic.

Vrăjitoriile sunt practici considerate satanice!
Parcă scria că Wicca are și practici vrăjitorești!

| MMihai a răspuns:

Wicca este o religie neopăgână ce acordă o importanță majoră naturii.[1] Mai este denumită Vrăjitorie (Witchcraft) sau Meșteșugul (the Craft). A fost popularizată în 1954 de către Gerald Gardner, un pensionar, fost funcționar public britanic. La vremea aceea, Gardner folosea termenii de "cult vrăjitoresc" și "Vrăjitorie" referindu-se la această religie, iar cei ce o practicau erau denumiți în mod colectiv "Wica",[2] de la un cuvânt englezesc ce însemna "vrăjitorime".

În prezent, cei ce urmează această religie sunt numiți wiccani. Religia se axează pe venerarea unei Zeițe (văzută în mod tradițional ca fiind Zeița Întreită) și a unui Zeu[3] (în mod tradițional, Zeul Încornorat). În unele accepțiuni, cei doi apar ca și aspecte ale unei singure Divinități de natură panteistă, manifestându-se sub forma mai multor zeități politeiste. Alte trăsături ale religiei wicca sunt folosirea rituală a magiei, codul moral și cele opt sărbători din cursul anului, care reflectă schimbarea anotimpurilor. Există mai multe sub-curente wicca, denumite tradiții. Credințele și ritualurile fiecărei tradiții variază în diferite măsuri.
Teologie

În linii mari, se poate spune că marea majoritatea a wiccanilor venerează o Zeiță și un Zeu. Există mai multe interpretări teologice ale naturii acestora, prin prisma panteismului (adică cei doi sunt aspecte duale ale unei singure divinități), a dualismului (cei doi reprezintă forțe total opuse) sau a politeismului (cei doi se manifestă sub forma mai multor zeități mai mici). În unele accepțiuni panteiste și dualiste, zeități din diverse culturi sunt considerate aspecte ale Zeiței și Zeului.[4] Pe de altă parte, există și puncte de vedere monoteiste în cadrul wicca, conform cărora există o singură divinitate. Conform unor tradiții, această divinitate este Zeița, pe când în alte tradiții se consideră că de fapt divinitatea este lipsită de gen. Există și wiccani atei sau agnostici, care nu cred în divinități propriu-zise ci consideră că zeii sunt arhetipuri construite de mintea umană și cu care se poate interacționa.

Conform wiccanilor Janet și Stewart Farrar, care abordau teologia dintr-un punct de vedere panteist, dualist și animist, "pentru wiccani, întreg universul este viu, de la cel mai înalt nivel și până la cele mai mici componente", dar "o astfel de abordare organică a cosmosului nu poate fi pe deplin exprimată și trăită fără conceptul de Zeu și Zeiță. Orice fenomen este însoțit de polarizare. Așadar la cel mai înalt nivel creator, cel al Divinității, polarizarea trebuie să fie exprimată cel mai clar și cel mai puternic, de unde se răsfrânge și la nivelurile microcosmice mai joase."[5]
Zeul și Zeița

Majoritatea wiccanilor consideră wicca o religie dualistă care venerează atât un Zeu, cât și o Zeiță. Cei doi sunt considerați forțe opuse, complementare (asemănător cu ideea taoistă de Yin și Yang) și "întrupări ale forței vitale a naturii".[6] Unii wiccani consideră această polarizare pur simbolică, pe când alții consideră că Zeul și Zeița sunt entități cu adevărat separate. Zeița este deseori asociată cu Pământul (Marea Mamă) sau cu Luna, iar Zeul este asociat cu Soarele.
Zeul este văzut în mod tradițional ca un Zeu Încornorat, și este asociat cu natura, sălbăticia, sexualitatea, vânătoarea și ciclul vieții.[7] Este cunoscut sub diferite nume în wicca, în funcție de tradiție: Cernunnos, Pan, Atho, Karnayna ș.a. Cu toate că Zeul nu este considerat a fi Satana, o entitate asociată cu răul în cadrul religiei creștine, un număr mic de wiccani folosește denumiri atribuite Satanei, de exemplu Lucifer (termen latin care înseamnă "purtător de lumină"[8]), aducând astfel aminte de acuzațiile din vremurile când vrăjitoarele erau persecutate. Alteori Zeul este văzut ca Omul Verde,[9] o figură foarte răspândită în arta și arhitectura europeană. În această ipostază este deseori asociat cu natura. Este văzut și ca Zeul Soare[10], mai ales cu ocazia sărbătorii solstițiului de vară. Într-o altă accepțiune, Zeul apare ca Regele Stejar, care e domnul primăverii și al verii, iar apoi ca Regele Laur, domnul toamnei și al iernii.[9]

Zeița apare de obicei sub forma Zeiței Întreite, luând succesiv forma Fecioarei, a Mamei și a Bătrânei, fiind asociată cu puritatea, fertilitatea, respectiv înțelepciunea. Deseori, cele trei forme sunt puse în corespondență cu fazele Lunii, iar Zeița este văzută astfel ca o divinitate a Lunii.[11] În această ipostază este cunoscută și ca Diana, după numele zeiței romane. Unii wiccani consideră că Zeița este cea mai importantă, deoarece ea cuprinde totul și naște totul. Zeul este sămânța vieții și a inspirației aflată în ea și îi este în același timp amant și copil.[12] Această concepție stă la baza organizării tradiționale a comunităților de wiccani (în limba engleză, coven).[13] Unele tradiții wiccane, mai ales în cele feministe, consideră Zeița perfectă și întreagă în sine însuși și nu acordă deloc atenție Zeului. Totuși, această practică a fost criticată de membrii celorlalte tradiții wiccane, mai egalitare. Și Zeul este văzut uneori sub formă întreită ca Fiu, Tată și Bătrân, viziune care are probabil la bază natura complementară a Zeului și a Zeiței. Aspecte politeiste
Percepția dualistă a Zeiței și a Zeului este deseori extinsă în așa fel încât devine un fel de panteism dualist. În cuvintele ocultisului Dion Fortune, "toți zeii sunt un singur zeu, toate zeițele sunt o singură zeiță".[14] Pe scurt, zeii și zeițele din toate religiile sunt de fapt manifestări ale unui singur Zeu și, respectiv, ale unei singure Zeițe. De exemplu, un wiccan poate considera că zeița germanică Eostre, cea hindusă Kali și Fecioara Maria sunt forme ale aceleiași Zeițe supreme. Prin analogie, zeul celtic Cernunnos, cel grec Dionisos și Dumnezeul iudeo-creștin pot fi priviți ca aspecte ale unui singur Zeu.
Alte abordări înclină mai mult spre politeism și consideră că zeii și zeițele sunt entități separate. Abordările panteiste văd zeitățile nu ca persoane ad litteram ci ca arhetipuri metaforice sau ca forme de energie.[15]
Deși aceste concepte asupra divinității par a fi foarte diferite una de cealaltă, ele nu se exclud reciproc. Unii wiccani consideră că e mai benefic să adopte una sau alta în funcție de circumstanță.
Aspecte animiste
Wicca este la bază o religie care crede în imanența esenței divine, iar pentru unii wiccani acest lucru implică și elemente de animism. O credință foarte importantă în unele tradiții wiccane este că Zeița și Zeul (sau zeițele și zeii) se pot întrupa, cel mai adesea prin intermediul Preoteselor sau a Preoților în cadrul unor ritualuri specifice.
[modificare] Viața de apoi

Părerile despre viața de apoi sunt diversificate. [16] Totuși, o accepțiune larg răspândită este cea a reîncarnării. Raymond Buckland susține că sufletul se reîncarnează în membri ai aceleaiși specii de mai multe ori, scopul fiind de a învăța și de a avansa sufletește,[17] dar aceasta nu este o credință universală printre wiccani. O zicală wiccană spune că "dacă ai fost o dată vrăjitor, ești pe vecie vrăjitor" (în original în engleză "once a witch, always a witch"), care sugerează faptul că wiccanii ar fi reîncarnările altor wiccani.

De obicei, wiccanii care cred în reîncarnare cred că, înainte de a reveni în lume, sufletul se odihnește puțin în Cealaltă Lume sau Lumea Verii, pe care Gardner o denumește "extazul Zeiței". [18] Mulți wiccani cred că pot vorbi cu spiritele morților din Cealaltă Lume prin intermediul mediumurilor sau a tablelor ouija, mai ales de sărbătoarea Samhain. Unii însă condamnă aceste practici; de exemplu, Marele Preot Alex Sanders a spus "Morții sunt morți, lăsați-i în pace".[19] Această credință este inspirată probabil din spiritualism, care era în vogă în vremea lui Gardner și cu care acesta a avut de-a face.[18]

Cu toate că există anumite credințe legate de viața de apoi, wicca nu insistă prea mult cu aceasta, ci se concentrează pe viața prezentă. Istoricul Ronald Hutton a observat că "atitudinea adoptată instinctiv de majoritatea vrăjitorilor păgâni pare a fi că dacă te bucuri cât mai mult de viața prezentă, acest lucru se va reflecta mai mult sau mai puțin și în viața de apoi, așa că merită mai mult să te concentrezi asupra prezentului".[18]
Magia Wiccanii cred în existența magiei și că aceasta poate fi manipulată sub forma vrăjitoriei. Uneori cuvântul apare scris în engleză magick (spre deosebire de grafia obișnuită magic), un termen inventat de ocultistul Aleister Crowley și care face însă trimitere mai mult la relgia Thelema decât la wicca. Vrăjile wiccane sunt efectuate în cadrul unui ritual, într-un cerc sacru. Scopul este de a determina producerea unor efecte reale. Printre cele mai obișnuite vrăji wiccane se numără cele de vindecare, de dragoste, de fertilitate și de înlăturare a influențelor negative. [20]
Natura ceremonială, ritualică a magiei este acceptată de mulți wiccani. [21] De pildă, Aleister Crowley a afirmat că magia este "știința și arta de a produce schimbări după voința [practicantului]", iar MacGregor Mathers a spus că magia este "știința controlării forțelor secrete ale naturii". [21] Magia este considerată o lege a naturii ce încă nu a fost înțeleasă de știința modernă.[21] Ca atare, nu este considerată un fenomen supranatural, ci ca o manifestare a "marilor puteri imanente naturalului", după cum spune Leo Martello.[22] Unii wiccani consideră că magia înseamnă folosirea la maxim a tuturor celor cinci simțuri, cu rezultate suprinzătoare,[22] pe când alți wiccani nu pretind că știu cum funcționează magia, ci doar cred în ea deoarece i-au resimțit efectele. [18]

Mulți wiccani din perioada timpurie, cum ar fi Alex Sanders și Doreen Valiente, și-au numit practicile "magie albă", spre a fi în opoziție cu "magia neagră" asociată în opinia lor răului și satanismului. Sanders a folosit și termenii "calea mâinii stângi" pentru magia răuvoitoare, respectiv "calea mâinii drepte" pentru magia binevoitoare.[18] Unii wiccani contemporani descurajează însă aceste dihotomii; un exemplu de argument adus este că negrul ca și culoare nu ar trebui să fie asociat cu răul.[23]

Cercetătorii Rodney Stark și William Bainbridge au susținut în 1985 că wicca "a răspuns secularizării cu o întoarcere hotărâtă înspre magie" și că este o religie reacționară ce va dispărea în curând. Istoricul Ronald Hutton a criticat această opinie în 1999 spunând că dovezile arată contrariul și că "un mare număr [de wiccani] lucrează în domenii foarte avansate [ale culturii științifice], de exemplu în domeniul calculatoarelor".[18]
Codul moral
Nu există un cod moral sau etic împărtășit de toate tradițiile wiccane. Totuși, majoritatea wiccanilor urmează Sfatul Wiccan: "de pe nimeni nu rănește, fă cum inima-ți poftește" (în engleză în original The Wiccan Rede: an harm it none, do what ye will). Interpretarea cea mai răspândită vede în această propozițe o declarație a libertății de acțiune corelată cu nevoia de a-și asuma responsabilitatea propriilor acțiuni și nevoia de a reduce la minim răul făcut altora și sieși.[24] Un alt element important al codului moral wiccan este Legea triplei reîntoarceri, conform căreia orice faptă bună sau rea se va întoarce persoanei care a facut-o cu o putere de trei ori mai mare,[25] asemănători ideii de karma. Sfatul și Legea au fost ideile lui Gerald Gardner și au fost adoptate ulterior și de alte tradiții.

De asemenea, mulți wiccani încearcă să urmeze calea virtuților menționate de Doreen Valiente în Charge of the Goddess.[26] Acestea sunt veselia, respectul, onoarea, modestia, puterea, frumusețea și compasiunea. Valiente ordonează aceste virtuți în perechi complementare, reflectând astfel dualismul frecvent întâlnit în filozofia wiccană. Unii wiccani aparținând unor tradiții mai vechi respectă și un set de 161 Legi wiccane, denumite și Legile meșteșugului (în engleză în original Craft Laws) sau Ardanes. Valiente, una dintre primele mari preotese din tradiția gardneriană, a comentat că aceste legi au fost cel mai probabil inventate de Gerald Gardner însuși în limbaj arhaic ca urmare a conflictelor interne în coven-ul său din Bricket Wood.[27][28]

Inițial Gerald Gardner a dat dovadă de animozitate față de homosexualitate, susținând că atrage "blestemul Zeiței",[29] însă în prezent aceasta se bucură de acceptare în rândul tuturor tradițiilor wiccane.
Cele cinci elemente
Wiccanii cred în existența celor cinci elemente în mod metaforic (nu literal ca în Grecia antică). Elementele sunt considerate reprezentări ale stărilor de agregare ale materiei. Multe ritualuri magice presupun invocarea elementelor, cel mai important fiind sfințirea cercului magic. Cele cinci elemente sunt aerul, focul, apa și pământul, alături de spirit, care le unește pe primele patru.[30]

Diverși autori au folosit mai multe analogii pentru a explica acest concept. De pildă, wiccana Ann-Marie Gallagher l-a descris prin comparație cu un arbore. Un arbore e format din pământ (sol și materie vegetală), apă (sevă și umezeală), foc (corespondentul fotosintezei) și aer (producerea de oxigen din dioxid de carbon). Toate acestea sunt unite prin spirit.[4]

Fiecare element este asociat unui punct cardinal: aerul cu estul, focul cu sudul, apa cu vestul, pâmântul cu nordul și spiritul cu mijlocul.[4] Totuși, unii wiccani, cum ar fi Frederic Lamond, susțin că aceste asocieri sunt valabile doar în cazul geografiei Angliei de sud, unde s-a dezvoltat wicca, și că wiccanii ar trebui să le adaptezii specificului geografic al regiunii în care se află. De exemplu, locuitorii coastei de est din America de Nord ar trebui să invoce apa nu dinspre vest, ci dinspre est, adică dinspre Oceanul Atlantic.[31]
Obiceiuri Practici rituale
Wiccanii folosesc mai multe ritualuri când practică magia sau când sărbătoresc anumite ocazii. De obicei, coven-ul (sau practicantul singur) pregătește și purifcă ritualic un cerc magic. Pregătirea cercului implică de obicei invocarea "Paznicilor" punctelor cardinale, împreună cu elementul corespondent fiecăruia: aer, foc, apă și pământ. Odată cercul pregătit, se poate trece la efectuarea unui ritual potrivit anotimpului, la adresarea de rugăciuni Zeului și Zeiței sau la magie.
[modificare] Unelte

Ritualurile wicca presupun utilizarea unor unelte magice speciale. Printre acestea se numără un cuțit neascuțit numit athame, o baghetă, o amuletă și o cupă. În plus, de multe ori se folosește și o mătură, un cazan, lumânări, tămâie și un cuțit mai mic cu lama curbată, denumit boline. În cercul magic se află de obicei un altar pe care se așează aceste unelte. Aici se pot pune și obiecte reprezentând Zeul și Zeița.[32] În unele tradiții se obișnuiește ca, înainte de intrarea în cercul magic, practicanul să țină post în acea zi și/sau să se îmbăieze ritual. După terminarea ritualurilor, se adresează mulțumiri Zeului, Zeiței și Paznicilor, iar apoi se închide cercul magic.

Un aspect controversat al wicca, mai ales în tradiția gardneriană, este obiceiul unor practicanți de a fi goi când efectuează ritualuri. În limba engleză se folosește termenul skyclad ("înveșmântat doar cu cerul"). Totuși, când lucrează îmbrăcați, wiccanii poartă robe prinse cu curele la brâu, haine cu aspect medieval sau chiar și haine normale.
[modificare] Roata anului

Roata anului reprezintă cele opt sărbători celebrate de wiccani în cursul anului și cunoscute sub denumirea de sabbaturi.[33] Patru dintre acestea sunt sabbaturi mari și coincid cu vechile date când celții sărbătoreau festivalurile focului. În 1958 coven-ul din Bricket Wood a adoptat sabbaturile mici,[34] cele ce cad de solstiții și echinocții. Numele date acestor sărbători sunt deseori inspirate din păgânismul germanic sau celtic, dar trebuie observat că ele nu sunt reconstituiri ale acestora, ci înclină mai degrabă spre o formă de universalism. Practicile rituale ocazionate de sabbaturi pot prezenta trăsături specifice culturilor din care și-au primit numele, dar și influențe venite din culturi complet diferite.[35]

Lista celor opt sabbaturi începe cu Samhain, considerat a fi Anul Nou celtic[36]
Samhain - Marele sabbat al morților (1 noiembrie)
Yule - Micul sabbat al solstițiului de iarnă
Imbolc - Mare sabbat (2 februarie)
Ostara - Micul sabbat al echinocțiului de primăvară
Beltane (în română, Armindeni) - Mare sabbat (1 mai)
Litha (în română, Sânzienele sau Drăgaica) - Micul sabbat al solstițiului de vară
Lughnasadh sau Lammas - Marele sabbat al recoltei (1 august)
Mabon - Micul sabbat al echinocțiului de toamnă

Rituri de trecere
În wicca se găsesc numeroase rituri de trecere. Poate cel mai important este ritul de inițiere, prin care o persoană se alătură religiei wiccane. În tradițiile bazate pe învățăturile lui Gerald Gardner exista un proces complex de inițiere bazat pe grade. Conform lui Gardner, trebuie să treacă un an și o zi între momentul când persoana interesată începe să studieze Meșteșugul și momentul inițierii, însă Gardner a încălcat această regulă frecvent cu persoanele pe care le-a inițiat.

Un alt rit practicat de wiccani este cel de împreunare a mâinilor (în engleză în original handfasting), după cum sunt cunoscute căsătoriile în această religie. Unii wiccani se căsătoresc de probă timp de un an și o zi cu ocazia sabbatului Lughnasadh, după un vechi obicei irlandez. Un jurământ adeseori folosit este cel conform căruia căsătoria va dura "atât cât va dăinui dragostea", spre deosebire de varianta creștină "până când moartea ne va despărți".[37]
Copiii născuți în familii wiccane pot fi supuși unui ritual asemănător botezului (în engleză în original wiccaning). Scopul acestui ritual este de a pune copilul sub protecția Zeului și a Zeiței. Copilul nu este însă obligat să se alăture religiei dacă nu dorește acest lucru atunci când crește mare, având în vedere importanța liberului arbitru în wicca.
Cartea Umbrelor În wicca nu există un set de scrieri sfinte asemănător Bibliei creștine sau Coranului islamic, cu toate că există anumite texte considerate importante de mai multe tradiții. Gerald Gardner a folosit o carte ce cuprindea mai multe texte, denumită Cartea Umbrelor, pe care o modifica sau o completa deseori. Această carte a preluat texte din diverse surse, cum ar fi Aradia - Evanghelia vrăjitoarelor, de Charles Godfrey Leland (1899) sau lucrările ocultistului Aleister Crowley (sec. XIX-XX). Cartea cuprinde și poezii scrise de Gardner și de Marea Preoteasă Doreen Valiente, dintre care cea mai cunoscută este Charge of the Goddess.
Cartea cuprindea instrucțiuni cu privire la desfășurarea ritualurilor și vrăjilor. Intenția lui Gardner a fost ca fiecare copie a Cărții Umbrelor să fie diferită, deoarece fiecare practicant ar fi copiat cartea de la cel ce l-a inițiat, dar modificând ceea ce personal considera că nu îi este de ajutor. Totuși, în zilele noastre, mulți wiccani din tradiția gardneriană, mai ales din Statele Unite, au păstrat o copie identică celei copiate de Marea Preoteasă Monique Wilson de la Gardner însuși. Cartea Umbrelor trebuia să fie un secret al celor inițiați în tradiția gardneriană, însă unii autori au publicat părți din aceasta. Printre ei se numără Charles Cardell, Lady Sheba, Janet Farrar and Stewart Farrar.[38][39]
În ziua de azi, mulți wiccani care nu aparțin respectivei tradiții au adoptat conceptul de Carte a Umbrelor. Unii practicanți solitari își fac propria Carte a Umbrelor, care poate sau nu să conțină fragmente din Cartea Umbrelor gardneriană. Pe de altă parte, există și tradiții în care practicile rituale nu sunt păstrate în scris și în care o Carte a Umbrelor nu își are rostul.

| MMihai a răspuns:

Http://www.paranormal.ro/index.php/magia.htmlmagie
Sectiune creata cu sprijinul si ajutorul bunei noastre prietene
alexandra mosneaga
Maestru de extrasenzorial,
bioterapie si psihoenergoterapie
de clasa internationala


Ganduri...
Vrajitoria, Magia Alba, Ceremoniile Magice, Incantatiile, Lumanarile Magice, Magia Neagra, conjuratiile si Invocarile. Sunt toate aici pentru a te ajuta sa treci usor prin viata. Daca vei "crede" in puterea Magiei, visul tau se va adeverii. Asa sa fie! Toti avem nevoi in viata iar Magia vine in favoarea noastra pentru a ne ajuta sa reusim. Oricare ar fi dorinta, puterea, banii, faima, razbunarea, dragostea sau ura... Universul poate fi chemat sa se uite spre noi si facut sa ne asculte prin Vraji si Magie. Tine minte ca aceste lucruri nu se vor intimpla celor care inseala si se pretind a fi ceea ce nu sunt.


Incepatori Zile si luni favorabile pentru magie Pentagrama
Magie Alba Lumanari Magice Memorarea Viselor
Magie Neagra Hipnoza Calatorii in timp
Vraji pentru incepatori si avansati Demonologie Sacrificii Singeroase
Proiectii Astrale Carti despre Ocultism Meditatie
Chemarea Spiritelor Masa Ouija Chemarea Spiritelor
Magia - Principii Fundamentale
Arhangheli si Ingeri

| MMihai a răspuns:

Eu am făcut tot ce a depins de mine ca să îți explic niște treburi, dacă ai fi citit cu atenție despre taoism / daoism ar fi fost bine.

Oricum din ce am citit eu din cauza ta despre secta Wicca este vorba de un ghiveci idiot făcut din diverse religii.

Semnul zeiței este o copie nereușită a steagului sultanatului Brunei.
Steaua Wicca este din diverse stele de pe diverse steaguri, vezi steagul Marocului.

Este o aiureală totală „ credința Wicca "!

Dacă tu te ambiționezi să fi wiccană și nu vrei să ți cont de cea ce ți-am scris eu, nu îmi rămâne, decât să regret, timpul meu pierdut.

| MeScorpion a răspuns:

Documenteza-te pana la 18. happy

| Necrophagist a răspuns:

Citeşte Darwin înainte de a adopta vechitura asta

| Necrophagist a răspuns:

Vechitură în sensul că nu e amintită, venerată de nici un sănătos la cap.
Rewind: Ai citit Darwin înainte de Vica asta?

| Necrophagist a răspuns:

Ăia din alte ţări au fundamente ştiinţifice făcând asta? Eu zic că după ce eşti sigură pe teism o poţi venera pe Vica, deocamdată ar trebui să te întrebi dacă nu totul e evoluţie, perpetuare cu caracter comun şi selecţie naturală

| Necrophagist a răspuns:

E mai bine sa crezi in nimic daca nimicul e adevarul

| Necrophagist a răspuns:

Păi numai ploile ştiu unde o să mă poarte sicriul, poate ajung şi eu în Bahamas

| ania a răspuns:

" in religia wicca, Satana nici nu exista"
Cineva spunea ca minciuna preferata a diavolului este ca nici el nici Dumnezeu nu exista.Nimanui nu i se potriveste nimic mai bine decat o relatie apropiata cu Creatorul fiintei lui. Cand te saturi de teribilisme, te binecuvantez sa iti aduci aminte ca Dumnezeu ramane Tatal fiilor si fiicelor ratacitoare.

| chelstone a răspuns:

Astazi purtam ciorapi albastri, maine ciorapi verzi cu buline rosii laughing

| Kosuchin a răspuns:

Uhh... uite, daca ai 16 ani, la recensamant (in octombrie), ii spui recenzorului sa te treaca la categoria "Alte Religii". Daca nu, inseamna ca trebuie sa-ti convingi unul din parinti sa te declare =/. Cam asa merg lucrurile.

| Ecea a răspuns:

Wow.Asta chiar e tare.
Nu e de ajuns ca majoritatea mediocra il pupa-n pu. pe dumnezeu, mai nou trecem sa credem la vrajitoare.Maine,poimaine probabil in Mos Craciun(si renul lui).
O sa iti iei papusi woodoo?

| Ecea a răspuns:

@Aţu, nu am mai intrat in biserica de cand eram mic.
Dar tu te-ai gandit ca e penibil ceea ce vrei sa faci?
Macar dumnezeu e popular printre oameni. Exista 3 feluri de oameni populari pe glob: 1. Ce-i care cred in Dumnezeu, 2 chinezii care cred in Budha, 3 ateii care nu cred in niciun fel de divinitate.
Mai bine du-te spre Budhism, e mai interesant decat orice, chiar si decat dumnezeu.

| DakotaRoyse a răspuns:

De la 16 ani poţi alege ce religie doreşti tu. Până atunci... aştepţi.

| TheJeryk0 a răspuns:

Este atat de clar...
Aceasta religie Wicca este satanista.
De pe Wikipedia :
"Un pandantiv sub formă de pentagramă este deseori folosit ca simbol al wicca"
"Mai este denumită Vrăjitorie (Witchcraft)"
"Religia se axează pe venerarea unei Zeițe (văzută în mod tradițional ca fiind Zeița Întreită) și a unui Zeu[3] (în mod tradițional, Zeul Încornorat)"
Zeul incornorat... cine ar putea fi oare?
Ai libertatea de alegere.
Apocalipsa Capitolul 14
9. Şi al treilea înger a venit după ei, strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui,
10. Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.
11. Şi fumul chinului lor se siue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei.
12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.
Poate te mai gandesti.

| ceaschi a răspuns:

Iti dai jos tricoul cu Crestin Ortodox si iti pui ce vrei tu.