Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Cand avem bani multi cat mai multi foarte multi intelegi tu? banii aduc fericirea, multi neaga asta spunand k nu-i adevarat dar asta e adevaru gol golutz
Salut! Este ciudat cum fericirea un cuvant atat de simplu pare atat de greu de obtinut! Eu iti recomand asa: Sa incetezi sa crezi ca trebuie sa ai doar o stare de spirit tot-timpul (cum ar fi sa fim mereu fericiti, sau suparati?), iti stabilesti obiective realiste, la care poti ajuge fara prea multa munca dar nici prea usor, fa sport (este esetial pentru un trup si o minte sanatoasa), gandeste-te ca NU ai nevoie de MOTIVE pentru a fi fericit! Sunt stari de spirit care se pot realiza numai prin traire si nu prin ratiune! Citeste articole, ce prinzi la mana, psihologie, sociologie orice! Fa-ti prieteni de incredere, putin da buni...STABILESTE-TI UN SCOP! Succes!
Trebuie sa vezi doar partea plina a paharului, sa nu-ti pese de celelalte greseli, sa le consideri niste lucruri inutile
Iti garantez k merge, am simtit-o pe propria piele
Fericirea e o utopie. In aceasta lume poti fi eventual multumit, implinit, bucuros, pentru ca oricate ai avea, va fi mereu ceva care sa-ti lipseasca. O stare de bine incepe prin respectul fata de ceilalti (chiar daca unii nu-l merita) si fata de tine, si continua cu "implinirea" unor norme de bun simt ce te vor duce la un anumit echilibru interior, pe care il poti reflecta in exterior spre altii.
Ce te face sa crezi ca e o utopie?
dc poti fi multumit, implinit, bucuros... dar nu fericit?
sincer. mi se pare o prostie ceea ce ai spus
cat despre "va fi mereu ceva care sa-ti lipseasca"... la asta sunt de acord cu LoStEyEs "Trebuie sa vezi doar partea plina a paharului" altfel nu te vei putea bucura cu adevarat de viata si fi fericit 
Obtinandu-ti scopurile personale ce tin de superficialism sau de emotii (cica) reale. Poti fi fericit si stand intr-o balta la marginea drumului cu mana intinsa daca tu te simti fericit, nu-ti mai trebuie nimic.Nimeni nu poate sta in void(vid-english) este practic imposibil,ar insemna ca esti mort. Poate inainte sa mori,daca sti ca ai un termen, poti sa te declari fericit de ce ai avut, sau nefericit de ceea ce nu ai avut de fapt.E foarte usor sa fi fericit.Mai greu e sa vrei asta.Incapatanarea urateste omul ca un catar cu urechi mari
Cat de greu imi vine sa zic dar sunt de acord cu @elasexygagica+cheltuind banii intr-un mod placut
Nu ma refeream la o viziune negaticivista asupra situatiei. N-am cum sa-ti explic. Experienta de viata iti va dovedi, on timp, ca am avut dreptate. La 20 de ani vedeam intr-un fel viata si te inteleg. La 40 de ani o sa vezi altfel lucrurile. Oricum greseala mare pe care o faca toata lumea e sa confunde fericirea cu multumirea, bunastarea, implinirea. Incearca sa vezi o "definitia" filosofica a conceptului si apoi poate vei reconsidera exolicatia data. In plus, fiind persoane diferite, nu trebuie sa vedem lucrurile la fel, nu? Repet, e vorba de o viziune asupra acestui aspect din unghiul de vedere al unei alte vaste, care nu inseamna negativism. Toate cele bune. Sper ca am reusit sa ma fac cat de cat inteles.
Inteleg ce vrei sa spui, dar tot nu renunt la ideea ca putem sa fim si fericiti
pentru ca daca nu am putea fi fericiti... dc i s-ar fi dat nume sentimentului "fericire", ii se putea spune direct multzumire
(scuze. stiu ca poate te stresez pica acum, dar nu imi place sa renuntz la ceea ce stiu eu. sunt intr-un fel... incapatanata
)
Nu ma stresezi absolut de loc. Cu muult timp in urma am avut si eu aceeasi discutie cu cineva, care m-a luat cu latura filosofica, cu "diferentele" de nuante, cum te-am luat si eu pe tine. Cum filosofia nu era punctul meu forte, ma intrebam si eu, ca si tine, de ce, cum? Ziceam ca nu e chiar corect. Mi-a adus o gramade de argumente de tip filosofic legate de conceptualizarea ideii. N-am retinut decat chestiile vagi, generale, insa mi-a ramas in subconstient explicatia si o folosesc si eu ca si o "deformatie" ca sa zic asa (sau mai corect ar fi: repet si eu ca papagalul o chestie). 
Asta este, suntem prizonierii anumitor situatii. La intrebarea ta m-am infipt si eu cu raspunsul "politically (filosoficaly) correct" . Gandesc si eu ca si tine: de ce sa se fi inventat cuvantul respectiv daca nu denumeste nimic? In fine, ma pierd in hatisuri. Pe scurt: nu trebuie sa renunti la ideile tale (ideile corecte sau cele care au semnificatie pentru tine sunt de bun simt). Eu sunt prizonierul ideii filosofice, in acest caz. Concluzia: iti doresc sa fi fericita! Ok?
Hmm.cam in ultimele randuri observ ca deja nu mai erai asa de sigur pe tine, deci poate am reusit sa te clatin putin ti-am spus ca sunt incapatanata, si acum ca te am prins pe tine. vreau sa te fac si pe tine sa crezi ceea ce cred eu, doar daca nu ma faci si pe mine sa cred ceea ce crezi uh ( greu, dar nu imposibil 
) cred ca fericirea e un sentiment ca oricare altul, adica daca pana acum nu ai iubit ai sputea spune si ca iubirea nu exista si cred ca parerile nu ar fi trebuit sa le schimbi doar prin simplu fapt ca ai vorbit cu cineva despre asta, deci nu avem dc sa ii negam existentza 
adica s-ar putea aduce multe argumente pro si contra oricarei ideei, nu neaparat doar asta ma simt acum de parca as incerka sa ii explic unui ateu ca Dumnezeu de fapt chiar exista si e un pic cam greu (sper ca nu te superi... e prima chestie care mi-a trecut prin cap) chiar vreau sa iti schimb modul de a ganndi pentru ca vreau sa iti demonstrez ca si tu poti fi fericit
Nu m-ai clatinat din ale mele. Sunt si eu tare incapatanat. Daca zodia Leu iti poate spune ceva, cred ca-ti faci deja o idee. Nu stiu daca si tie ti se intampla, uneori, se preiei unele idei ale altora, nu pentru ca nu le treci prin filtrul gandirii tale ci pentru ca, pe moment ti se par mai "stiintifice" si pe de-o parte au si ele un adevar in rationamentul lor. Si daca se mai "intersecteaza" cu "pasaje" ale vietii tale, deja trage mai greu la cantar. In mintea mea de barbat, a fi fericit presupune o stare de "bine" pe o perioada mai lunga de timp. Si cum viata nu a fost prea darnica cu mine, ideea de fericire, n-o voi nega, insa nici n-o voi accepta decat "demonstrata" pe viu de conditiile concrete de viata. Hei, sa nu crezi ca sunt pesimist "inrait", insa rationalul, in cazul meu, dicteaza mai mult decat afectivul. Sunt dispus la schimbari, daca sunt benefice, si sunt tare curios cum vei reusi, practic, ceea ce scrii la final "vreau sa iti demonstrez ca si tu poti fi fericit." No, asta tare vreau sa aflu!
Am incercat sa iti trimit mesaj dar chiar dupa ce am terminat sa il scriu si am dat sa se trimita mi-a aprut ca nu poti primi mesaje, incerc sa rescriu sper sa nu uit cv . deci pana la urma spui k exista fericirea nu? ma bucur ca acum macar ai recunoscut totusi pentru ca la inceput nu vroiai, e un inceput sa crezi ca exista pentrua putea si sa simti asta am vazut ca in ultimul timp ai avut parte de o experienta cam neplacuta si imi pare rau pentruasta, sper sa nu te schimbi din cauza ei. nu e deloc greu sa fi fericit, trebuie doar sa vrei si cred ca asta e o sansa buna pentrua face-o, sti ca cel cu cornite incearca sa ne supere nu? el vrea ca noi sa nu fim fericiti cu adevarat si doar incearca sa ne chinuie eu zic acum sa incerci sa zambesti, sa il calci pe coditza 1. te vei simti mai bine ca l-ai invins 2. poate vei uita de necaz nu trebuie sa regreti ca s-a intamplat, am auzit niste cuvinte care tare mi-au placut si sper sa te ajute "nu plange pentru ca s-a terminat, ci surade pentru ca asta s-a intamplat" cred ca prin ceea ce ai trecut (chiar daca dureros) te va ajuta sa alegi cu mai mare grija data viitoare (si sper sa fi mai atent)
Ups. am deviat total de la subiect, mi-am dat seama doar acum cand am recitit scuze 
mi se mai intampla scuze si pentrugreseli... ametzita de mine
Se accepta! Nu ma supar asa usor. Ma deranjeaza doar lipsa crasa de politete, ceea ce NU este cazul tau (pana acum si sper ca si pe viitor sa nu fie). O seara placuta!
La momentul respectiv am crezut ca e un dezastru, insa, in timp mi-am dat seama ca acea adversitate initiala ( adica ceea ce am crezut eu a fi adversitate) a devenit o oportunitate pentru mine. Ii multumesc lui D-ZEU pentru acea experienta dureroasa atunci, insa foarte utila acum. Ideea este urmatoarea: atunci cand te indragostesti, nu mai poti fi foarte atent la ce alegi. Cel putin asta a fost cazul meu. Si pe un om nu prea il poti cunoaste din prima (am prieteni foarte buni care initial mi-au fost antipatici si era chiar sa ne batem ca niste cocosi prosti. Si reversul: am cunoscut persoane extrem de agreabile, care ulterior s-au dovedit a fi fatada. Unii chiar dupa zeci de ani). Sper sa ma ajute D-ZEU sa casc bine ochii daca voi mai avea chef sa leg vreo data o relatie ( nu zic niciodata, niciodata, si nici nu sunt adeptul ideii ca un esec intr-un anumit domeniu trebuie sa te duca la renuntare definitva). Na uite ca ti-am povestit cam multe despre mine. Sunt deja mai vulnerabil decat am vrut.
De data asta nu am nimic de comentat sunt 100% de acord cu tine si totusi, nu e rau sa te indragostesti chiar din contra sa o faci foarte des (mi se intampla si de multe ori nu e tocmai persoana potrivita pentrumine) nu poti sti cand o sa apara alta persoana de care chiar sa iti placa, si uneori cand ne simtim tristi, abatuti, avem nevoie de o persoana care sa fie langa noi sa ne spuna cuvinte dulci si altele chiar daca nu reuseste sa ne incurajeze, macar ne poate scoate din acea stare urata multi spun sa asteptam si sa credem ca este cine stie pe unde o jumatate a noastra (nu prea cred in asta) ai putea muri si sa nu sti cine e... totusi mai facut curioasa la faza cu zodia, nu cred eu in asa ceva dar, am cautat doar asa din curiozitate (eu sunt rac, doar ce am aflat ) si cam destul de multe se potriveau pe acolo cu mine, o sa fie chiar greu cu tine daca esti chiar leu .
Da, chiar sunt Leu cu ascendent in Taur (asta am aflat si eu recent). Ultima decada. Si Leu si Taur (coarne si cap tare) iti dai seama ca nu va fi simplu? Nici eu nu ma incred in horoscop. Uneori il citesc pentru distractie. Nu cel zilnic, saptamanal sau lunar, ci "referintele generale" sa le spun asa.
Am gasit totusi ceva interesant cat timp cautam despre zodii si am citit la una(nu mai stiu sigur la care) si spunea ca fiecare zodie are felul ei de a se bucura (sau cv de genul ) si dupa asta mi-am amintit ca ai spus tu "Oricum greseala mare pe care o faca toata lumea e sa confunde fericirea cu multumirea, bunastarea, implinirea" si din asta am inteles ca e o diferenta intre ele asa ca m-am pus sa caut ce inseamna bucurie, un sentiment de multumire, satisfactie sufleteasca dar fericirea vine din interior si uneori chiar fara motiv... deci e mai usor sa fi fericit decat bucuros(cred eu ) propuneti intr-o zi sa zambesti, ORICE s-ar intampla si ai sa vezi cum si zambetul pe care il arati unora si altora te poate face si pe tine fericit mi s-a intamplat intr-o zi sa fiu chiar trista si cum mergeam pe strada ma salutat cu zambetul mare pe fata un batranel foarte simpatic, nu il cunosteam dar ma bucur ca a facut-o pentru ca dupa acel moment parca m-am smtit si eu bine si am inceput de atunci sa salut pe toata lumea, chiar si pe cei necunoscuti si mereu cu un zambet mare pentru ca nu se poate sti cine are nev de el deci de asta iti spun sa zambesti, pentru ca nu sti pe cine poti ajuta, si ajutand pe alti te ajuti pe tine
Buna! Iti multumesc ca iti mai pierzi vremea cu mine! Adica, iti multumesc de raspunsuri! Revenind la subiectul discutiei pot spune ca asa este. Pe mine ma scoteau din "pasa proasta" cainii de pe strada. (Imi plac cainii la nebunie, desi mi-e si frica de ei, trebuie sa recunosc). Vedeam cate un caine cu o mutra haioasa sau facand cine stie ce nazdravanii, ca ma bufnea rasul si ma bine-dispunea pe toata ziua. Ce ma distra sa-i vad plini de energie la orele diminetii, in conditiile in care eu reusesc sa ma pun in stare de functionare dupa ora 10 dimineata, desi nu ma culc la ore mici. Si zambetul e alta poveste. Atatia romani tristi, necajiti, ingandurati si apasati de griji. Ma uit la unele femei sarmane insa curate, care incearca sa poastreze o demnitate in tinuta. O demnitate la care ar trebui sa aiba dreptul. O gramada de copii ingrijiti de bunici batrani si neputinciosi pentru ca parintii sunt plecati peste hotare sa le poata asigura un trai decent. Da, am sarit de la una la alta si iar ma rasfir. Si uite cum intrebarea ta a devenit conversatie intre noi. O sa fim acuzati de alti useri. O seara frumoasa si un w-e placut iti doresc!
Nu imi pierd timpul cu tine, mai ti minte "ajutand pe alti te ajuti pe tine"? asta e felul meu de a ma ajuta. asta nu inseamna ca nu ma gandesc sa te ajut si pe tine, as putea ajunge si eu in situatia in care sa gandesc ca si tine si poate daca ma voi gandi la ceea ce am vorbit cu tine...
cat despre catei, daca te fac sa zambesti si iti plac. de ce sa nu cumperi unul? asa il vei avea aproape tot timpul, nu ma refer la unul mare, sunt mai okey cei micuti mai ales daca spui ca iti e frica de ei. invata sa iti infrunti temerile mie imi era frica de intuneric, de noapte, (desi imi place enorm de mult sa ma uit dupa stele, sa vad ce linistit e orasul noaptea ) ies putin afara, stau 5-10 minute si intru repede in casa... aud zgomote care ma sperie si mi se face foarte frica 
(dar dupa ce intru in casa incep sa rad de mine. putin ciudat dar tot nu ma las. incerc sa ies din ce in ce tot mai mult si mai des pentru ca nu vreau sa raman toata viata cu frica in mine. era un citat care imi placea foarte tare. "curajos e cel care isi infrunta temerile" cv de genul. nu mai stiu sigur cum era. deci asta iti propun si tie
Ps. : acuzati? dc? se poate asa ceva? adica doar raspundeam la intrebarea pusa de colegul/colega prin raspunsuri
(sunt noua pe aici. nu prea stiu de reguli. scuze )
Imi plac enorm de mult cainii de talie mare, insa nu toate rasele. Preferatul meu e ciobanescul german, urmeaza ciobanestii caucazieni, cei carpatini si mioritici, husky. Nu imi pot cumpara un caine deoarece stau la bloc. Si eu sunt adeptul ideii fixe ca un animal, un caine de ex. are nevoie de spatiu de miscare. ( nu includ neaparat idea asta la pisici, care sunt "mai statice", dar nu-mi plac deloc, la un porcusor de guineea, un papagal sau un hamster).
Spun ca mi-e teama de caini, in sensul ca nu tin mortis sa ma bag in seama cand vad unul ( daca da semne de "amicitie" ma apropii. daca nu, imi vad de drum. De 2 ori, in copilarie, niste ciobanesti mioritici m-au facut sa sar in pom sau pe gard si sa stau acolo ceva vreme buna, pana a venit cineva sa ma dea jos, asigurandu-ma ca nu mai sunt in pericol 
. Avand experiente la activ, sunt mai precaut ), iar rasele agresive imi repugna (rottweiler, pitbull, doberman). Nu sunt celebrul Cezar de pe NatGeo "Cezar si cainii", desi cred ca ar fi fost mai ok sa lucrez cu animalele decat cu oamenii
Referitor la reguli TPU, ideea e ca unii useri au chef sa-ti faca zile fripte si atunci se tin de tine ca si scaiul. Oricum nu-mi pasa. Daca am chef sa discut cu cineva, o voi face, daca nu, nu.
Vorbind de intuneric, si noapte, m-a fascinat intotdeauna cerul plin de stele, vara. Mai ales daca eram la munte, aveam senzatia extraordinara ca sunt undeva foarte aproape de D-ZEU. In aerul curat, se vedeau o puzderie de stele si crestele muntilor profilandu-se pe cerul intunecat ca niste uriasi demni si impunatori.
Oricum, in viata avem de invatat multe. Bafta in toate si succes in depasirea temerilor.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
