Ordonare:
După relevanţă
Mmm, cum să zic... aşa şi aşa. Ca să fiu puţin mai concret, nu mă simt nici prea prea, dar nici foarte foarte.
Răspunde
Infometat...
Glumesc doar
Nu ma simt neaparat intr-un fel.Bine,nici nu ma prea gandesc la univers atat de des.
Cand o fac,simt uneori un discomfort si neliniste, caci am putea fi singuri in univers, ceea ce e terifiant sau fiindca s-ar putea sa nu fim singuri, ci chiar priviti de alte civilizatii.
Nu trebuie sa ne gandim prea mult la ceea ce e prea departe, caci vom rata ce avem aproape.
Cum aud de calea lactee mi se face sete
On-topic: ca o euglena intr-un ocean infinit.
Răspunde
Daa.
Cand aud de Saturn ma gandesc la gogosi 
Ma simt bine, pentru ca imi imaginez ca undeva departe de noi se afla planete in care este pace si iubire, natura si creaturi asemanatoare cu noi dar care nu merg la scoli, nu muncesc, nu au nevoie de viza pentru a ajunge in anumite locuri ale planetei lor si totul e gratis, nimic pe bani.
De obicei am o senzatie ciudata cand ma gandesc la univers (tot ce stim ca exista) si imi pun multe intrebari. Uneori sunt trista pentru ca universul mi se pare oarecum "rece" 
După părerea mea universul nu are un capat sau un sfârșit
Eu gândindu-ma la univers ma afund in necunoscut apoi apar tot felul de gânduri care ma întristează apoi asta e starea mea pe toata ziua
Iar noaptea cand dorm ma visez mereu intr-un spațiu negru plângând si încercand sa caut lumină si se aud unele rasete de parca sunt fericite pentru ceea ce mi se întâmplă iar chestia asta ma pune si mai mult pe gânduri si incep sa plang sa stau inchis si sa evit orice fel de contact
De aceea prefer sa nu ma mai gandesc la asta incerc sa fac ceva car
e sa ma ajute pe mine si pe alții
Vezi că mâine trebuie să tunzi oile
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
