Cum vă explicaţi faptul că poate să crească vegetaţie - şi încă o vegetaţie bogată; chiar şi pomi - la o adâncime de câteva sute de metri sub pământ, unde contactul cu exteriorul este extrem de redus? Este ştiut faptul că plantele au nevoie de aer (oxigen), circuitul apei (în natură), lumina soarelui (fotosinteză) şi o serie de alte condiţii. Vezi, de ex. Er Wang Dong.
Ordonare:
După relevanţă
Arata-mi si mie poza cu vegetatia aia bogata ca nu am gasit online decat in zone ale pesterii unde batea soarele.
Răspunde
"First-ever photographs showcase the minuscule cavers navigating unbelievable caverns overgrown with lush vegetation, trees and brush..."
Dar lasă, că ţie îţi pun de-alea cu "Am un pisoi căruia i s-a umflat lăbuţa. Ce credeţi, îi trece dacă îl pup în... spate?"
Ce e cu voi, mă? Nu ştiţi să apreciaţi ce e interesant într-un site? Căutaţi numai nodurile din papură? Nu a zis nimeni că sunt acolo minuni, adică lucruri care nu s-ar putea explica ştiinţific. Totul se explică. Dar peştera e fascinantă, bineînţeles pentru cei care mai caută şi altceva în afară de probleme cu pisoi şi lăbuţe. Cercetările sunt în curs, peştera are vreo 42 km parcă, se vor face noi fotografii. Unii rămân cu respiraţia tăiată de admiraţie, iar voi aşteptaţi noi întrebări cu pisoi şi lăbuţe frânte. Daţi-i înainte tot aşa. Lumina soarelui pătrunde foarte puţin acolo; şi din ce scrie pe net nu rezultă deloc că vegetaţie ar fi numai la gura peşterii.
Răspunde N-am zis nicaieri ca pestera nu e fascinanta dar din pozele pe care le-am vazut e doar un monument extraordinar al naturii nu e nici o treaba mistica care sa trebuiasca explicata. Deci nu vad sensul intrebarii.
"nu e nici o treaba mistica " - Ştiu că eşti obsedat de chestia de a nu se infiltra vreo idee mistică pe undeva. Dar aici n-ai nimerit-o, pentru că nimic nu sugerează - nici în întrebare, nici în comentarii - că ar fi vreo mistică la mijloc. Dimpotrivă, am spus că "totul se explică". Cercetările sunt în curs. O parte din explicaţii ni s-au dat deja, altele vor urma. Ni s-a spus, de exemplu, că peştera pare a avea propriul ecosistem (own weather system). Norii ăia provin din evaporarea apei din lac, apoi se condensează şi se realizează circuitul apei. Am văzut o explicaţie şi despre cum îşi asigură vegetaţia oxigenul necesar. Deci totul se explică ştiinţific. Acum, tu nu vezi rostul întrebării mele, eu nu văd rostul introducerii de către tine a termenului "mistică" în comentariu. Am zis, ai o obsesie. Am văzut asta şi din alte răspunsuri pe care le dai. Vrei să respingi "mistica" chiar şi de acolo de unde nu e vorba de ea şi nimeni nu s-a gândit la ea. Probabil e o deformaţie profesională, tu fiind om de ştiinţă. Înţeleg.
"N-am zis nicaieri ca pestera nu e fascinanta" - dar nici nu ai zis că e fascinantă. Te-ai concentrat direct spre găsirea nodului din papură.
"nu vad sensul intrebarii." - l-am explicat în primul meu comentariu. Dar tu eşti om de ştiinţă, nu ai ochi de artist. Ai doar răbdare, că vor apărea şi întrebări din domeniile care îţi plac.
Usor ca tocesti tastatura.
Daca vrei interesant, e mai interesanta pestera Movile de la noi. Aia ta ce-i drept e mai frumoasa.
O planta trebuie sa aiba nutrienti, nu este musai sa aiba un circuit al apei, o sursa constanta de oxigen si o expunere indelungata la lumina pe timpul zilei
Daca vorbim de plante fotosintetice, atunci trebuie sa exista o sursa de lumina pe un anume interval de timp.
Exemplul dat de tine vad ca are suficienta lumina, oxigen, iar umiditatea este destula din cata ceata vad eu prin poze, deci nu vad de unde intrebarea. Nu conteaza altitudinea, ci factorii determinanti ai vietii.
Dacă era un site care să nu presupună neapărat întrebări, aş fi zis simplu: "Ia uitaţi ce peşteră frumoasă! Şi cât e de interesantă!". Şi cred că unii s-ar fi bucurat să descopere site-ul şi să savureze frumuseţile de acolo. Dar eu am modelat-o să aibă formă de întrebare, pentru a se conforma cerinţelor de aici. Sper să înţelegi acum de unde întrebarea.
Tu crezi ca exista cauza de astea mistice? imi spui si mie unul? ca inca nu stim multe sunt de acord, dar ca exista cauza mistice nu exista e doar ignoranta
Tot ce se întâmplă în peştera aia se explică ştiinţific. Nu e nimic mistic.
Nu, n-am auzit. Bănuiesc că nu e ceva de bine, dacă e naiv.
Realismul naiv este o teorie în filosofia percepției: în primul rând, filozofia viziunii. Din punct de vedere istoric, termenul a fost folosit pentru a denumi o variantă a „realismului direct", care susținea (1) că obiectele materiale de zi cu zi, cum ar fi omizi și cadilaci, au o existență independentă de minte (partea „realismului"); (2) că percepția noastră vizuală a acestor obiecte materiale nu este mediată de percepția unor alte entități, cum ar fi datele senzoriale (partea „directă"); și (3) aceste obiecte posedă toate caracteristicile pe care le percepem că le au (partea „naivă"). În acest sens, teoria a contrastat cu teorii precum realismul științific direct (care a respins (3)), realismul indirect (care a respins (2) și (3)) și fenomenalismul, care a respins (1). Astăzi, însă, majoritatea teoriilor filosofice ale percepției vizuale ar susține cel puțin afirmațiile (1) și (2), și mulți ar susține, de asemenea (3). În acest cadru, „realismul naiv" a preluat o utilizare mai precisă. După cum s-a înțeles astăzi, realistul naiv susține că, atunci când vedem cu succes o roșie, această roșie este literalmente un element constitutiv al acelei experiențe, astfel încât o experiență de acest tip fundamental nu ar fi putut să aibă loc în absența acelui obiect. Întrucât realismul naiv, astfel înțeles, vede percepția ca implicând fundamental o relație între subiecți și mediile lor, poziția este cunoscută uneori și sub denumirea de „relaționalism" în literatura contemporană. De obicei, realistul naiv de astăzi va susține, de asemenea, că caracterul conștient „fenomenal" al acestei experiențe este că roșia este literalmente un element constitutiv al acelei experiențe, astfel încât o experiență de acest tip fundamental nu s-ar fi putut produce în absența acelui obiect. Întrucât realismul naiv, astfel înțeles, vede percepția ca implicând fundamental o relație între subiecți și mediile lor, poziția este cunoscută uneori și ca „relaționalism" în literatura contemporană. De obicei, realistul naiv de astăzi va susține, de asemenea, că caracterul conștient „fenomenal" al acestei experiențe este că roșia este literalmente un element constitutiv al acelei experiențe, astfel încât o experiență de acest tip fundamental nu s-ar fi putut produce în absența acelui obiect. Întrucât realismul naiv, astfel înțeles, vede percepția ca implicând fundamental o relație între subiecți și mediile lor, poziția este cunoscută uneori și ca „relaționalism" în literatura contemporană. De obicei, realistul naiv de astăzi va susține, de asemenea, că caracterul conștient „fenomenal" al acelei experiențe este poziția este, de asemenea, cunoscută uneori ca „relaționalism" în literatura contemporană. De obicei, realistul naiv de astăzi va susține, de asemenea, că caracterul conștient „fenomenal" al acestei experiențe este poziția este, de asemenea, cunoscută uneori ca „relaționalism" în literatura contemporană. De obicei, realistul naiv de astăzi va susține, de asemenea, că caracterul conștient „fenomenal" al acestei experiențe estemodelate de obiectele percepției și de trăsăturile lor, unde acest lucru este înțeles într-un sens constitutiv, mai degrabă decât doar ca un cauzal. Într-o astfel de perspectivă, roșeața de care sunt conștient când mă uit la o roșie coptă este o chestiune din experiența mea care mă familiarizează cu culoarea roșiei: roșeața de care sunt conștientă în această experiență este doar roșeața roșiei. Întrucât o astfel de viziune pare să-și angajeze susținătorul la o versiune a revendicării (3) de mai sus - că pentru a vedea un obiect să aibă o caracteristică, obiectul trebuie să aibă de fapt acea caracteristică - moștenirea numelui de realism „naiv" pare potrivită. În ceea ce privește dacă pot exista teorii realiste naive ale simțurilor, altele decât viziunea, aceasta este o problemă care așteaptă o explorare mai detaliată.
Prezentări generale
Întrucât realismul naiv - în special sub aspectul său mai contemporan - este o abordare relativ nouă în filosofia percepției, introducerile în zonă sunt puține la număr. Fish 2010 este o introducere blândă a filozofiei percepției și conține un capitol despre teoriile disjunctive, care are o discuție introductivă despre realismul naiv. Crane and French 2015 este o intrare de enciclopedie despre problema percepției, care are, de asemenea, o secțiune dedicată realismului naiv. Nudds 2009 și Genone 2016 oferă o prezentare relativ detaliată a discuțiilor despre realismul naiv la momentul în care au fost scrise: Nudds se concentrează pe conexiunile dintre realismul naiv și disjunctivism, în timp ce Genone acoperă o gamă mai largă de probleme.Brewer 2011 conectează discuțiile contemporane despre realismul naiv cu opera lui Berkeley și Locke, văzându-le pe fiecare ca respingând unul dintre cele trei elemente ale unei „triade inconsistente" de afirmații plauzibile. Intrarea lui Hellie's PhilPapers despre realismul naiv și direct este, de asemenea, o resursă generală utilă, care este actualizată în mod regulat.
Inainte sa devina vizibil pe cer soarele si luna, in ziua a 4-a cerul era acoperit de un strat gros de gaze si in acelasi timp copacii plantele cresteau. Cartea biblica Geneza capitolul 1.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
