Cum vi se par oamenii pragmatici, care resping orice idee filosofica si zic ca " nu faci nimic cu filosofia, pierzi timpul"? Ii consider ca niste roboti, eu personal, pentru ca filosofía iti cultiva o gandire mai profunda si poti deveni un om mai bun si intelept.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Oamenii prin natura lor ar trebuie sa fie buni, cel putin cu specia lor nu? Nu sintem toti buni, pentru ca am tinut printre noi oameni nascuti cu defecte, care apoi au ajuns sa ne conduca
Referitor la ce spui tu, si eu is de aceiasi parere, adica nu faci nimic cu filosofia e gargara curata, cine mai sta azi sa asculte gargara, nimeni.
Nu devii deloc intelept si nici mai bun, tine de cum te nasti. Daca te nasti om rau, poti sa stea toti filosofii pe capu tau ani dea rindul tot rau vei ramane.
Devii mai intelept cum? Intelept devii daca vezi, experimentezi etc, deci cu timpul devii mai experimentat, asta daca te duce si capu.
Daca esti mai sarac cu duhu, la fel sarac vei ramane indiferent cita filosofie bagi
Filosofia este gargara, a fost inventata de niste oameni gen cum is religiosii, e mai bun sa fii pastoir, popa, dai din gura, decat sa dai cu sapa nu?
Cam asta is filosofii si asa au fost de cand lumea.Atit timp cit sunt naivi sai citeasca, traiesc si ei fara sa munceasca fizic.
De multe ori bat gardurile la greu dar cum zic, naivi sunt, adica clienti, asa ca inca mai supravietuiesc.
Lumnea merge inainte cu cei care fac ceva concret, nu doara gargara, cu gargara stai si mori de foame unde pui ca e o gargara ieftina, nimic sa te ajute.
Pune mina si invata sa faci ceva ce se cajuta, ce iti poate asigura existenta.Invata ceva o meserie care se aplica, filosofia nu se aplica decat la biserica sau mai citesc asa unu pe ici colo cate o cartea, cea spus nu stiu ce mare filosof pana la urma si aia ce au s cris biblia erau filosofi nu?
Nu sunt de acord. Cei care doar fac sunt ca niste roboti, care respecta conventiile sociale. Filosofía e pentru oamenii care vor sa se ridice deasupra acestor conventii, stabilite tot de oameni deci.nu sunt batute in cuie. Oamenii care nu se mai gandesc profund la viata si de ce fac ce fac sunt stersi, triste, ca niste robotei mereu pe fuga, care nu stiu sa traiasca.
Răspunde 
Limbajul joaca un rol foarte important in dezvoltarea istoriei. Vezi cartea Historia de las lenguas y los nacionalismos de Xabier Zabaltza Perez-Nievas. Daca ne uitam la nationalism, teritoriu, etc., nu toti si-au dezvoltat acelasi limbaj. Xenofan, Parmenide (opinia oamenilor) si Platón (doxa) spun ca nu toti au ajuns la o cunoastere de nivel inalt. Ei in teoría cunoasterii au mai multe nivele nu cum le-au sincretizat modernitatea. Israelitii se identificau cu limbajul credintei nu cu nationalismul lor bazat pe sentimente. Limbajul de nivel inalt era cel sacru cand trebuia sa se apropie de Dumnezeu (se spalau, curatau, nu aveau voie sa fie beti, pacatuiasca, etc). In biblie Cuvantul lui este numit izvor de viata. Iar cel de nivel 2 era limbajul profan. In Spania este o problema intre limba spaniola si limba catalana. Au probleme cu bilingvismul, monolingvismul si spun ca o limba poate sa ajunga predominanta si alta sa se piarda daca nu se foloseste.
Faust de Goethe identifica Cuvantul cu Actiunea (Tat) si Forta (Kraft). Vezi si Hermogenes in Crátilo de Platón. Ei au eliminat cauzalitatea din lógica pentru ca vor sa reduca miscarea doar la partea apetitiva. Insa intentionalitatea (dynamis) face parte din sufletul uman. Vor sa spuna ca Cuvantul este rece ci nu romantic. Vezi limbajul innascut sau dobandit. In literatura germana s-a dezbatut limbajul si celelalte capacitati umane (rationamentul, forta si activitatea).
Platon spune ca filosoful ca filosof nu este eficient daca nu se implica in Política (puterea legislativă, executivă și judiciară erau una). El spune ca acele idei/cuvinte/filozof sa se implice in COMPORTAMENTUL UMAN (teoria actiunii, stiinta sociala, ética, etc). Deci Platón prin Política intelegea Actiunea Umana. Intelegea ca Filozoful trebuie sa ajunga Rege si sa guverneze (daca Filozoful nu ajunge rege si nu guverneaza nu mai este eficient). Cu alte cuvinte daca nu se implica in stiinta sociala (sociologíe, política) ramane la starea de idee fara sprijinul corpului (neroditoare, infertila si moarta).
Intre intelectualism si voluntarism(volitiune) s-a produs o paralelizare. insa Platon in Republica 517 spune ca SUFLETUL se "INTOARCE cu tot CORPUL. Cei vechi aveau doua cuvinte pentru a se referi la corp. Deci putem sa vorbim de o aliniere GANDIRE-SIMTIRE-ACTIUNE nu cum incerca ei sa spuna ca Platon este doar intelectual ci nu si fizic. Dupa cautarile mele se vorbeste despre aceasta MISCARE A SUFLETULUI (volitiune) in termeni de motivatie sau ratiune practiva (nu cea speculativa). Celelalte miscari apetitive intra la parte concupiscenta. Ei au scos actiunea din lógica pentru ca vor sa te picteze cum vor (sa iti controleze comportamentul).
Partes del alma, virtud y acción en la caverna de Platón y en la Ética de
Aristóteles de Ivana Costa
Platón explica comportamentul uman de la sustantivitate si rationalitate nu de la instinctivitate. El spunea ca sufletul concupiscent trebuie sa fie la mana celui rational.
Vedea o contingenta in comportamentul instintiv (corpul este inchisoarea sufletului). Daca ceva ii (este) are o ratiune suficienta sa fie/existe si sa nu fie contrazis. Nu mai pornim de la NIMIC ci de la "CEVA". Metafizica studiaza aceasta SUBSTANTA. Deci nu mai putem sa plecam de la NIMIC ci de la un PRINCIPIU.
Capitalistii explica actiunea umana de la instinctivitate (sufletul concupiscent) si ne formeaza o viziune mercantila. Ne cosificam si ne formam relatii obiectuale nu fundamentate pe ética si principiul sa ne iubim aproapele nostru ca pe noi insine. Ei fundamenteaza
condititionarea operantă /instrumentala. Insa Dumnezeu nu o lasat arta sau opera ca sa o stricam noi.
Deci Platón vedea in sufletul concupiscent (el mai numeste acest suflet economic pentru ca se ocupa de instinctivitate) o contingenta. Te vei intrebam contigent cu ce? Cu celalalt suflet rational care este necesar.
Prima data trebuie sa ne intrebam daca recunoastem monada din noi cea rationala care este libera de contingenta. Vezi cartea lui Haidegger La proposicion del fundamento.
Cand te uiti la soare lumina este tare insa daca observi la o anumita distanta isi pierde din putere (claritate versus oscuritate). Se vorbeste despre niste pigmenti care face ca oscuritatea sa ajunga la intuneric.
Vezi articolul: Consideraciones estéticas sobre la metafísica de la luz y el color
Autores: Lucrecia María Arbeláez González
Deci exista o imagine ne mare calitate si de joasa calitate.
Deci trebuie sa stabilim principiul. Insa acolo unde il pune Platón (in sufletul rational) nu unde il pun capitalistii (adica in instinctivitate).
Acolo in instinctivitate se gaseste contingenta. Insa altii spun ca diada nu contrazice monada. Aici intram in ceea ce intelegea Aristotel cu predicatul (verbul, Iisus). Dupa aceea sa intelegem invatatura iluminarii si adevarurile eterne (lupta dintre rationalisti si naturalisti). Doar daca intelegem ca lucrurile au fost create de o inteligenta vom crede ca ele au un sens (ratiune). Daca nu vom crede ca ele au fost create de o minte care le-a pus un sens, nu vom crede in adevaruri ale ratiunii ci doar in adevăruri de fapt (Lebinz). Nici nu putem sa formalizam stiinta pentru ca ea se bazeaza pe teorie (nu putem intelege conceptul de rationalism). O oratiune fara predicat este fara sens. Ei bine noi vom crede ca lucrurile sunt fara sens daca nu acceptam ca exista un CONSTRUCTOR care le.-a dat un sens (si aici ii o dezbatere ca unii spun ca au sens altii ca nu au).
Metodologia in stiinta sociala nu este tot una cu metodología stiintelor naturale. Pozitivistii spun ca stiinta este doar stiinta naturala si exclud stiinta sociala (spirituala). Si lucrul acesta trebuie chestionat. Rationalitatea stiintifica si Rationalismul nu sunt tot una.
Rationalitatea stiintifica vorbeste de stiinta empírica.
Insa Rationalismul lui Kant vorbeste de stiinta sociala. El crítica realismul empiristilor. Iar empiristii il numesc la randul lor pe Kant idealist, iar Kant la randul lui ii numeste realism iluzoriu.
Kant spune ca ei da corporeitate si realitate (lucru in sine) la ceva ce nu este real. Ele nu exista in sine ci noi le dam fundament. Ele in sine nu contin nimic CI noi le aplicam o reprezentaré care nu le apartin. Noi cu sensiblilitatea noastra le dam fundament intern ca ele externe nu exista (Kant vorbeste de lucru in sine si de lucru pentru mine). Spune ca spatiul este si el un lucru care este o conditie pentru a exista pentru mine. Deci trebuie sa avem o judecata sanatoasa.
Daca vrea sa iti spuna ca individul pentru exitul social are nevoie sa treaca printr-o institutie are dreptate. Toate institutiile o institutionalizat drumul tau spre exit (sau pus in mediu). Daca vor sa treci, treci, daca nu, nu.
Eu ca sa imi scot carnetul de autobuz o trebuit sa platesc 5000 euro pe cand un spaniol cu 1000 euro a rezolvat. Sau cand m-am dus la banca sa imi cumpar un apartament (avand cei 30% si contract fix) mi-au respins. Insa la MC Donald ma lasa sa intru. Deci daca nu ai mecla lor poti sa ajungi marginat social. Acolo nu este Iisus acolo sunt faraonii lor (copiii de comunisti). Sau la lucru (o alta institutie) plin de Barbie(pardon barboi). Daca cumva esti mai inteligent decat tehnicii lor si ai o splendoare aparte, sa vezi persecutare cu camera, agenti contratati si demonstratii. Nu te lasa pana nu ajungi invizibil social. Te pedepsesc, iti pun pietre, etc. Chiar si mint, prefiera sa aiba mai multe incidente pentru a-si arata puterea. Deci institutiile/statul isi cauta doar ochelaristii si perfilul lor. Daca nu ai ochi de curcubeu se fac ca ploua.
Nu ai dreptul de a baga in capul cuiva filosofia..fiecare are o parere diferita, nu o poti schimba
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
