Leonardo da Vinci, l-as intreba cine i-a influentat viata cel mai mult.
Prefer viul si in mod special pe tine, ce parere ai daca ma indragostesc de tine?
http://www.youtube.com/watch?v=091qFGYuI9Q&feature=related
James Hetfield! L-aş întreba de ce îi ies live-urile atât de bine!
http://www.youtube.com/watch?v=0RR5Hpmue-w
@ SweetAngelAndreea, intrebarea incepe cu "daca " si e mai putin important " cum " cand vorbim ipotetic!
@ alexsmenaru, numele meu este Ramona.
@ caractere, daca e atat de tampita, de ce te-ai coborat la nivelul ei si ai raspuns?
Eu cu Noe, si l-as intreba de ce nu o luat nici un dinozaur in arca.
Nu stiu, e un raspuns tampit.
As alege o persoana draga,care mi-a murit,si as intreaba "cum ii este fara mine?", daca stiam ca ma iubeste.E foarte ciudat, stiu
Nietzsche, si l-as intreba multe. Daca e sa aleg o intrebare: Care a fost punctul, cand si-a dat seama cat de intunecati sunt oamenii?
Eu as intreba omul cand a murit si de ce nu a lasat mostenire omului amintirea despre cum sa fie om omului. Sper ca intelegi
As alege un mort . Cred ca pe Kurt Cobain. Si l-as intreba cum e sa fii mort . Si chestii despre Nirvana .
Cateodata mortii sunt mai intelegatori.
Nu as putea intreba mare lucru deoarece nu raspund la intrebarile care orice persoana i le-ar pune, ca de exemplu: cum sa sa mori?; doare?; cum e acolo?
Am visat asta odata, cu un an dupa ce a murit bunica mea, era pe pat si o intrebam:
"-de ce ai murit?
Ea imi arata din umeri ca nu stie si zambea
-Poti sa vezi viitorul?
Ea imi dadea din cap ca da, la fel zambind.
-Mi-l spui?
A dat din cap ca nu, iar apoi nu a mai raspuns la nici o intrebare.
Ma gandesc daca asta se leaga oarecum de adevar, cu siguranta daca ai avea puterea sa vorbesti cu mortii nu ar raspunde la astfel de intrebari specificate mai sus. Dialogul pe care l-ai putea purta cu o persoana moarta(daca ai avea puterea sa faci asta, fara sa te sperii) ar fi daca ii pare rau, daca ii e dor de noi(voi, in cazul in care mortul era din familie). Cel putin eu asta as dialoga.
Bafta
Mi se pare putin aiurea intrebarea
>...dar nu mai conteaza asta, pentru ca am ales sa-ti raspund.
Pai; in primul rand un "dialog", asa cum ai spus, presupune cunoasterea cel putin a unei cauze din partea "vorbitorilor". Imi imaginez ca ar fi mai interesant sa vorbesc cu cineva mort', (desi e imposibil), pentru ca orice om are curiozitati; unele dintre ele nu-si vor gasi niciodata raspunsul. Intrebari ca "Oare cum e in lumea ta; Ce e diferit fata de aici unde ma vezi... Ce obiecte te ajuta sa iti mentii starea de "mort".
Si. daca ma gandesc mai bine, nici nu stiu cat de placut ar fi un dialog cu cineva care si-a sfarsit existenta intr-o lume. Putem sa concluzionam ca toate intrebarile care ii vin unui om in minte, sunt din cauza substantei/materiei care il compun, si nu din dorinta de a cunoaste(pentru ca prima e "ceva" finit in spatiu si timp)