Cine afirma ca se cunoaste are toate sansele sa ma faca sa cred ca nu se cunoaste deloc pentru ca primul pas facut in directia asta nu face decit sa ne duca in fata abisului din noi in care va trebui sa ne aruncam si vom descoperi, de fiecare data, ca de fapt nu ne vom cunoaste indeajuns niciodata.In directia asta oamenilor cu,,,,, care interactionez le spun;-Sint om si actionez ca atare...
Sunt lucruri care tin de temperamentul nostru, faptul ca suntem mai introverti (interiorizati) sau extroverti, mai rapizi sau mai lenti, inovatori sau conservatori. Sunt lucruri care tin de caracter, valori morale - corectitudine, curaj, dragoste, bun simt care e bine sa ne straduim sa le avem. Normal ca e mai usor sa spuem domle, de felul meu sunt mincinos, artagos, cu capsa pusa dar asta inseamna minus la domeniul om de caracter. Caracterul nu este mai putin ceva cu ce ne nastem, este ceva ce achizitionam cu efort pe parcurs.
E important modul in care ne vad ceilalti, sunt lucruri de care nu ne dam seama. Dar sa fie oameni de caracter cei care ni le semnaleza.
Eu ma cunosc...si ma accept asa!
dar constat cu placere...ca am putine calitati proaste!
eu sunt o persoana care ofera tot...sunt darnica, miloasa, si CORECTA!
uneori ma satur de atata corectitudine, deoarece constat ca daca esti bun si corect...de cele mai multe ori esti luat "de prost"
in schimb sunt si foarte rea, cu cei care am constatat eu ca au profitat de bunatatea mea!
nu-i urasc (nu am fost invatata sa urasc!)dar nu ii mai am la suflet!
sunt inexistenti, nici macar nu ii salut pe strada!
sunt familista, iubesc munca, si-l iubesc pe Dumnezeu!
multi imi spun ca seman cu tata...si asa este am caracterul lui, dar si fizionomia!
imi place sa ajut... daca nu material ...macar cu un sfat sau doar ascultand necazul celui de langa mine
sunt vorbareata...nu stiu este un defect... o calitate?
iubesc animalele, iubesc tot ce are viata...mai putin oamenii!
Nu ma cunosc multe persoane.Eu stiu sa ma descriu exact cu mare lux de amanunte.Inafara de mine ma mai cunosc parintii, altcineva nu, pentru ca nu am lasat pe nimeni sa ma cunoasca chiar atat de bine, pentru ca imi pot afla punctul slab si asa ma pot face sa ingenunchez usor! Nu am avut cine stie ce prieteni adevarati si de aceea am evitat sa spun chiar totul despre mine!
Consider ca este foarte important sa te cunosti, iti poti cunoaste limitele, iti dai seama cand te-ai intrecut pe tine! Iti cunosti sufletul, iti cunosti rabdarea, pentru mine e foarte important!
Inainte imi pasa cum ma vad ceilalti. Voiam sa creada lucruri foarte bune despre mine dar fara ca eu sa le fi aratat ceva...
Imi voi arata toata personalitatea doar persoanelor care mi-am dat seama ca merita si nu ma vor abandona sau nu ma vor lovi atunci cand mi-e lumea mai draga!
Eu cred ca e bine sa te cunosti si cred ca si tu te cunosti ca altfel nu ai observa ce iti place, ce nu iti place, ce detesti...Cred ca e important cum te vezi tu...pentru ca daca ai asculta de ceilalti intr-o zi ti-ai face caracterizarea cam asa'nu sunt bun de nimic, traiesc degeaba...'deoarece oamenii tind sa te critice, si sunt rai...si daca ai tine cont doar de parerea lor ti-ai face o caracterizare negativa... sper ca intelegi ceea ce zic...
dar e importanta si parerea celorlalti, ca suntem oameni si traim printre oameni... dar nu parerea tuturor...trebuie sa stii de la cine sa accepti pareri...
Eu cred ca ti-ai putea descrie caracterul...si daca stai si analizezi ai sa vezi ca descoperi din ce in ce mai multe lucruri despre tine...fiindca omul e complex.entru a reusi in viata trebuie sa te cunosti si sa te accepti cum esti.
Buna.
Eu ma cunosc, dar nu indeajuns de bine, sunt o persoana frumoasa pe interior. Uneori, daca e o persoana importanta pentru mine, iau in seama tot ce zice, si incerc sa ma corectez. Inainte, ma criticau ft mult colegii, si de fiecare data cand ajungeam acasa, incepeam sa plang, acum am invatat sa nu pun totul la suflet, si uneori cand sunt enervata sau nu stiu ce, sunt asa doar in inimioara mea, nu o arat. Ma deschid doar persoanelor care merita si care sunt deschise cu mine. Nu am incredere in nimeni, nici macar in persoanele care le cunosc de ceva timp. Doar unei fete, e mai best friend, si am incredere in ea, e singura persoana cu care as vorbi si i-as spune cum ma simt, ce sa intamplat, si ea de asemenea.. dar in rest, nu am incredere in NIMENI. E o regula deja.
Nu mint niciodata, si nu imi plac persoanele care fac un obicei din asta. (cei drept, cui ii plac? )
Imi plac animalele, ma induiosez ft repede...
Sunt de asemenea timida, nu pot vb cu o FATA, pentru ca stiu ca APROAPE toate fetele sunt rautacioase, si daca zici un cuvant gresit o sa te injure etc. Nici baietii nu sunt mai prejos, dar recunosc, ca uneori sunt mai buni decat o fata.
cei drept, nu am avut niciorelatzie, cand o aud pe ofata din clasa ca avea vreo 3 gagici in acelasi timp... ametzesc. (probabil minte) Multi se pot lua de naivitatea mea! Incerc sa arat cat mai bine, pentru ca asta conteaza in ziua de azi, dar NU ma inscriu in " comunitatea hi5", am avut si de ala, dar nu pot sta pe el, oamenii sunt prea rai. Sunnt invidioasa, chiar foarte, si de fiecare data cand cineva ma jigneste, fa totul ca sa ma razbun... Hmmm, ce sa mai zic... NU cred ca arat bine, cu toate ca sunt idolul unei fete, si 2 ma plac , cu toate astea, nu ma dau batuta repede, chair maine am de gand sa imi testez limitele, alergand cat de repede pot, 10 tururi.
Ma enervez repede... Sunt multe lucruri care le pot scrie aici, dar nu am timp...
Cel mai important e sa te respecti pe tine, si sa te gandesti in primul rand LA TINE, nu la altcineva.
Nimeni nu se cunoaste indeajuns, eu insa pot face carti despre mine...
Nici eu nu ma cunosc si nu conteaza cum te vad altii.Conteaza cum te vezi tu.Parerea celorlalti nu este chiar atat de importanta.Ar trebui sa te cunosti mai bine, apoi sa compari cu ce au zis ceilalti si sa vezi ca niciodata nu o sa semene parerile. Tu te cunosti mai bine decat te poate cunoaste o alta pers pentru ca tu traiesti cu tine in fiecare secunda a vietii tale si afli din ce in ce mai multe pe zi ce trece.Niciodata n-ai sa te cunosti indeajuns
Ma cam stiu, nu ma mai surprind in ultima vreme. Totusi vreau sa urmez un curs de autocunoastere sa scotocesc mai bine-n mintea mea si sa vad ce-i ascuns pe acolo.
Ce-i mai important? Cum te simti tu in pielea ta, dar si cum te vad altii. Am citit undeva o chestie care ma urmareste: nu conteaza ce esti, ci ce pari a fi...
E foarte important pentru mine ce cred despre persoana mea acei oameni pe care eu ii iubesc si ii respect! Restul...incerc sa nu ma fac de ras pe mine si pe ai mei!
Sigur ca stiu sa ma descriu, am mai facut-o si la alte postari, si am pretentia ca ma cunosc destul de bine! Numai ca in ultimul timp, am cam inceput sa ma surprind pe mine insami...mai lucrez la faptul ca sunt imprevizibila!
Cred ca ma cunosc destul de bine desi mi s-a intamplat sa ma surprind uneori. Exista situatii de viata care au ca urmare reactii noi, si nu neaparat familiare. Perceptia noastra despre noi nu se va suprapune niciodata perfect peste perceptia pe care o au altii, si asta e dovada clara ca suntem diferiti, functionam si gandim conform propriei structuri. Ma intereseaza parerea persoanelor foarte apropiate pentru ca asa incerc sa ma vad mai bine: EU- asa cum ma simt si EU-asa cum sunt vazuta. Oricum, raman pe principiul ca trebuie sa traim in armonie in primul rand cu propria persoana incercand sa deranjam cat mai putin pe cei din jur.
Este importanta parerea celorlati, pentru a te cunoaste mai bine. Tu te poti cunoaste, dar sint lucruri care-ti pot scapa si ceilalti le vad. Spunindu-ti-le te poti corecta. Nespunindu-ti, nu-ti fac un bine, pentru ca poti sa nu le observi si sa nu te indrepti. De asta sint folositori si dusmanii uneori, pentru ca prietenii de obicei incearca sa te menajeze, dusmanii insa nu. Nu au nici o remuscare, dimpotriva, or sa-ti arunce in fata, ce stiu ca te poate rani mai tare. Asa ca e o chestie, asculta si ce indruga ei (desigur trebuie sa si ai si discernamint, nu inghiti orice nerumegat).