Cu toții am avut momente în care ne-am simțit vlăguiți datorită lipsei de sens a vieții noastre. Mai ales dacă ești introvertit și ai o intuiție bogată. Când te uiți în jur și nu găsești corespondent cu realitatea viziunilor tale. Ieși din starea asta atunci când ajungi să trăiești suficiente experiențe de viață. Însă cum oamenii te descarcă repede vei fi nevoit să apelezi pentru început la citit. Trebuie să îți dezvolți o curiozitate asupra vieții. Nu crede că gata le știi pe toate, îți sapi singur mormântul așa. Drumul ar trebui să fie așa: Ești fericit pentru că ești superficial - Ești nefericit pentru că gândești - Ești fericit pentru că simți, înțelegi. Unii dintre noi sărim peste pasul unu, din păcate, iar încărcătura asta poate părea foarte grea de suportat. Dar se poate., nu dezarma. Odată ce te vei simți însuflețit în legătură cu ceva vor veni și acțiunile. Momentan bucură-te de faptul că poți împărtăși "second - hand" experiențele celorlalți. Citește despre orice îți vine în minte. Nimic nu e întâmplător, iar dacă o informație îți revine în minte, ești frustrat de o neputință, e semn clar că trebuie să o depășești. Citește cât mai mult despre asta, vezi filme și mărturii ale altora pe Youtube până simți că ești pregătit. Dacă vrei cu adevărat să faci un lucru o vei face. Dacă nu vei găsi o scuză. Singurul lucru prin care poți fi sigur despre ceva este să epuizezi subiectul, să citești și păreri pro și contra până iei o decizie clară. Să fii este starea naturală a lucrurilor, nu să faci. Astfel în esență asta nu e un lucru rău. Dar trebuie să fie o alegere conștientă pentru a fi fericit. Să alegi tu doar să fii, nu să fii pentru că nu poți face.
Nu e o boală. Dacă ești introvertit în general, nu înseamnă că ești cu oricine. Nu ai găsit persoanele care să îți dea încredere în tine. Fii pozitiv.
Apatia este o stare și în niciun caz o boala incurabila. Nu exista boli incurabile, ci doar boli cărora nu li s-a găsit leacul. În cazul celor de natura psihica, lucrurile stau altfel. Omul nu e bolnav, el doar suferă dar a fi introvertit nu te duce la suferinta neapărat. Cunosc oameni introvertiți de fel și fericiți în pielea lor. Ai face bine sa nu mai ai așteptări la cei din jur sau sa nu te mai gândești la viitor ci sa ti traiesti prezentul. Statul și lipsa de ocupație te fac apatic.
Mai usurel cu "bolile psihice". este mult prea delicat acest subiect
Adevărul este ca tu știi cel mai bine.
Nu; nu stiu. dar nici impertinent nu sunt.
" În cazul celor de natura psihica, lucrurile stau altfel. Omul nu e bolnav, el doar suferă dar a fi introvertit nu te duce la suferinta neapărat."
Pff, cineva nu a auzit de boli psihice. Suferința nu e o boală psihică în sine ci boala poate produce suferință. Îți recomand să te documentezi despre boli psihice, care sunt și cele mai nenorocite pe lângă cele ce dau paralizie.
Da, boala produce suferinta sau poți suferi și fără sa fi bolnav. Eu am exprimat clar ca a fi introvertit este sau poate fi doar o caracteristica a personalității unui om, nu știu dacă pot spune asta și despre persoana în cauza. Tu chiar crezi ca nu m-am documentat îndeajuns încât sa știu despre psihopatologie? Spune-mi, tu cum ai aborda situația? Cum vezi lucrurile?
". În cazul celor[bolilor] de natura psihica, lucrurile stau altfel. Omul nu e bolnav"
Te contrazici oarecum. Acolo e problema. Tu vorbești la general de boli(că așa se vede din context) dar de fapt vorbești doar de problema lui generalizând totuși. Nu îmi pot da seama dacă e o greșeală făcută din neștiință sau o eroare logică.
Nu, introvertismul ăsta nu este o boala. Când vorbesc de boli, mă raportez la ceea ce crede lumea ca ar însemna semn de boala. Eu cred ca a fi introvertit este un fel de a fi sau o caracteristica a fiecăruia dintre noi. Nu cred în boli psihice și îmi permit sa mi susțin părerea. Da, când am zis "celor" mă refeream la psihoze, care nu sunt simple nevroze ce pot fi comparate cu afecțiunile neuro pentru a fi tratate doar medicamentos, aici e nevoie de intervenția unui psihoterapeut care sa se apropie de sufletul omului. Ma repet, ca sa vorbesc strict de introvertismul, a fi sau a nu fi introvertit nu este un semn de boala și nu determina apariția ei, adică poți fi retras și îngândurat de fel fără sa fi rupt de realitate sau diferit de restul mai bine zis. Nu e nevoie sa fi și anxios pentru asta sau sa ai stări depresive, poți fi doar tu sau poți ajunge așa în urma unei traume psihice sau după ce ai fost timp îndelungat supus stresului. Asta am vrut sa exprim, nu mai mult și nu am de gând sa dezvolt subiectul. Sper ca te am lămurit în legatura cu diferenta dintre introvertism patologic și personalitate cu caracter de tip introvertit. Eu am vrut sa I arat diferenta dintre o caracteristica personala și o boala, aceasta din urma fiind efectul unei suferințe. Atât.
"Nu cred în boli psihice și îmi permit sa mi susțin părerea."
Atunci sursele tale de documentare probabil sunt Legendele Olimpului(ceea ce înseamnă că nu îți prea permiți). Prefer să nu te caracterizez negativ însă te faci de râs afirmând asta pe categoria asta(adică ai greșit-o). Apropo, mai ai timp să te documentezi despre boli psihice și să vezi de ce și cum ele chiar sunt boli. După mai vorbim. E un moment penibil pentru tine, nu de alta, de asta prefer să nu îl mai susțin.
Ai dreptate!
Eu promovez opiniile psihiatrului Breggin, pe care îl susțin întocmai. Dânsul nu cred ca și a greșit orientarea profesionala, deci nu as avea de ce sa fi greșit nici eu categoria având în vedere ca psihiatria este o specializare medicala.
Imi permit tot ce vreau atâta timp cât nu încalc regulile, ca și ceilalți de altfel! As continua discuția doar ca nu vreau sa arat ceva ce am sau nu căci nu este relevant pentru nimeni dacă și cât sunt eu de documentat. Eu răspund și dacă ajut sau este de apreciat ceva ce eu transmit, userii în cauza sau editorii îmi răspund pe măsură. Seara buna!
Opiniile psihiatrului respectiv nu sunt în concordanță cu opiniile generale din medicină dar nici cu niște opinii logice, de bun simț, care să respecte terminologia de "boală", atunci.
BOÁLĂ, boli, s. f. 1. (La om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul;
O să găsești o grămadă de afecțiuni psihice care se regăsesc în terminologie. Mie mi s-a părut prea evident ca să îți mai dau exemple, însă dacă ai măcar puține cunoștințe, pe cât pretinzi, nu îți va fi greu.
Nu cred că e cazul să te mândrești cu răspunsurile tale căci din ce am observat multe nici nu sunt la obiect, pe întrebare, tu având simplul rol de lup moralist. Somn ușor.
"Rol de lup moralist" "tu esti" " te mândrești"
Eu nu am roluri, mă confuzi.
Nu știu de unde și pana unde exista mândrie în comportamentul și gândurile mele atâta timp cât în mintea mea nu exista loc de așa ceva, cred ca, de fapt, imi spuneai ceea ce crezi tu ca as fi eu, un "mandru"(se deduce) și " lup moralist" (te citez a doua oara). Primul lucru care îmi putea ușura noaptea era sa și dea cineva cu părerea în ceea ce privește modul meu general de a gândi. Poate acum ca mi ai împărtășit gândurile tale, mie și altor utilizatori, poți avea și tu o noapte buna. Somn ușor și tie!