Daca un evolutionist falsifica probe si marturii in favoarea teoriei sale, va fi vinovat de incalcarea normelor deontologice. Cum va fi perceput un creationist, daca va face acelasi lucru: va incalca normele deontologice dar si morala crestina pe care o reprezinta sau e in regula sa minti si sa falsifici in numele Domnului?

Pentru acesti indivizi care incalca normele deontologice si morala crestina insa-si Dumnezeul lor este o minciuna. Iar Kent Hovind este un infractor deghizat in predicator si mai are de meditat dupa gratii cativa ani buni.
@dragalasule, in fuga ta de pe site poate te impiedici si de intrebarea pusa, nu de alta dar furat de ideia afurisiri lui @LionDen ai uitat sa-i raspunzi intrebari lui @HepHap.

Nu ma gandisem neaparat la exemple, dar le voi aminti totusi pe cele mai cunosute: Afacerea Pittdown (in ce ii priveste pe evolutionisti) si Kent Hovind si Carl Baugh (creationisti).

Sa minti in numele Domnului se poarta, este la moda dupa cum am observat eu, insa cu falsificatul eu nu ma pot pronunta... Intrebarea este: Minciuna este in numele Domnului sau este vorba de egoism, sau poate un alt atribut caracteristic omului? Interesant este ca tot ce este in numele Domnului este sustinut de credinciosi, chiar daca ideile sustinute sunt subiective, ireale sau irationale. Sunt confuz...

Dragalasule, iti raspund eu in locul lui LionDel. Intr-adevar nu scrie in Biblie "Crede si nu cerceta", dar cu siguranta Biblia iti da de inteles ca este mai bine sa crezi fara sa cercetezi. Ce se intelege din urmatoarele doua citate biblice?
"Misterioase sunt caile Domnului"
"Ferice de cei ce n-au văzut şi au crezut"
Daca ne gandim la efectele ce le are credinta asupra unor persoane(oameni izolati prin munti sau prin desert, parinti care nu-si duc copiii la doctor cand sunt bolnavi samd), putem deduce ca acest "crede si nu cerceta" are efect(se intege), chiar daca nu este scris. Fanatismul si habotnicia inlatura scepticismul. Toata povestea biblica te indeamna sa crezi, iar daca esti contaminat, nu mai cercetezi si nici nu mai vezi un adevar...

Corect punct de vedere, dar dă şi tu nişte exemple ca să nu murim proşti.

Exista un singur raspuns pentru ambele variante, un micinos este un mincinos in orice situatie si este raspunzator in fata Legi Morale, oricare este telul lui iar pentru pacat, mai mic sau mai mare exista aceiasi pedeapsa (dupa Biblie):"plata pacatului este MOARTEA".

Nu este in regula sa minti si sa falsifici nici macar in nume propriu, dar de unde in numele Domnului sau al oricui altcuiva. Faptul ca este nevoie sa apelezi la un fals pentru a demonstra o teorie este insa mult mai grav decat falsificarea in sine, ridicand serioase semne de intrebare asupra teoriei respective si asupra intregului set de dovezi si indicii care vin in sprijinul ei.

Minciuna tot minciună este indiferent de teorie sau curent.

Atata timp cat decalogul interzice minciuna, nimeni nu are voie sa falsifice dovezi ale creationismului.Scopul nu scuza mijloacele. Daca vrei sa scoti adevarul la iveala foloseste-te de adevar, nu de minciuna.
Nu exista minciuna in numele Domnului.Clar!
Hep-hap, ai putea sa dai mai multe detalii depre Kent Hovind si Carl Baugh pentru ca sunt chiar curios sa vad ce au facut.Referitor la evolutionism, stiu ca se practica falsificarea dovezilor(cum ar fi omul de nebraska sau omul de neanthertal-nu am scris corect).

Aici sunt implicate două foruri ce lucrează cu măsuri şi formule diferite: comunitatea ştiinţifică ce foloseşte metodele ştiinţifice de analiză şi raportare şi opinia publică ce reacţionează la manipulare şi instinct. Indiferent de fraudă comunitatea ştiinţifică la un moment dat va demonta inadvertenţa. Metodologia stiinţifică nu "lucrează" în favoarea unei anume concepţii ci doar a adevărului demonstrabil ştiinţific. Şi aici dovezile ce demonstrează corectitudinea dinamicii biologice denumite evoluţionism sunt concludente.

Opinia publică în schimb va blama doar acele fraude demonstrate fără putinţă de tăgadă, restul fiind doar motiv de manipulare şi show mediatic, fraudatorul trecând de la om de nimic la mucenic şi invers, în funcţie de ideologiile ce sunt pe piaţă...

@LionDen: Nu scrie nicaieri in biblie "Crede si nu cerceta".
@HepHap: De fapt eu ma gandesc ca e invers, pentru un evolutionist moralitatea este ambigua, ceea ce este corect si adevarul sunt subiective pe cand pentru un evolutionist este batut in piatra, la propriu, nu exista abigiutate morala, doar absolute, porunca a 9-a" Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau." sau ca sa fie mai clar, poruna a 6-a" Sa nu ucizi.", nu exista mai multe interpretari, este interzis sa ucizi indiferit de situatie pe cand un evolutonist ar putea sa ucida in anumite situati daca binele este mai mare decat raul. Un creationist este mult mai vinovat decat un evolutionist.
Eu am raspuns acum presupunand ca intrebarea ta este axata mai mult pe diferenta dintre evolutionist si creationist si in lumea reala un evolutionist ar fi considerat vinovat de creationisti si o parte din evolutionisti pe cand un creationist ar fi considerat vinovat de creationisti dar si de evolutionisti deoarece dupa perceptia lui a incalcat o absoluta, intr-o lume perfecta amandoi ar fi vinovati in egala masura dar nu cred ca la asta te refereai.

@LionDen: Te sfatuiesc sa citesti Biblia. Daca ai o anumita parere despre ceva, ca sa ti-o exprimi puternic si argumentat trebuie sa o cunosti foarte bine. Dusmanul trebuie sa iti fie inainte prieten ca sa iti devina dusman. Ceea ce vreau sa zic este ca nu poti ura ceva despre care stii doar lucruri marunte, trebuie sa cunosti acel lucru profund si apoi sa iti expui parerea contra sau pro! Daca nu stii despre ce vorbesti incepi sa aberezi.
Afirmatia "Crede si nu cerceta." a fost spusa de un filosof Celsus care probabil avea si niste probleme de natura morala sau psihica. In Biblie se spune clar: "Cauta si vei gasi.", se observa limpede antiteza.

Da, minciuna ramane minciuna, dar nu de fiecare minciunile sunt spuse cu gand rau.

Dupa parerea mea creationismul este doar o doctrina implementata de masonerie, pentru satisfacerea nevoilor personale. Exclamatia din Biblie:"Crede si nu cerceta", aduce evolutionismului un repros fundamental avand in vedere ca pe parcursul vietii, in teoria evolutionista omul se dezvolta atat pe plan fizic cat si mental.
Dezvoltarea pe plan mental si dorinta de cunoastere a omului din ziua de azi il aduce intr-un punct in care incearca sa dezbata teoria creationismului, ajungand astfel dupa ce se documenteaza la concluzia ca orice forta divina creatoare este de fapt o doctrina, pentru manipularea maselor.
Omul de rand asociaza de multe ori coincidentele cu divinitatea, ajungand astfel sa creada din ce in ce mai mult in ceea ce nu stie, apoi va ajunge sa minta in "numele Domnului"doar pentru a-si sustine teoria, ajungand sa incalce normele deontologice doar pentru un fals concept de divinitate...si sincer, la romani prostia si credinta in necunoscut(d-zeu, fantome, spirite)ne arunca in"groapa de neevoluati"a omenirii.

La credinciosi nu se pune, ei au voie orice. Oricum, mie-mi place cel mai mult faza aia cu intorsul obrazului daca e palmuit. Pentru ca desi se bat cu pumnii in piept ca sint credinciosi, toleranti, intelegatori si alea alea, cind vine vorba de gilceava in loc sa intoarca obrazul iti dau cu ghioaga-n cap.

Hip hapule eu cand vad prosti care vin cu chestii de genul; crede si nu cerceta; ca lionden. fara sa specifice versetul respectiv, imi vine sa fug de rubrica asta.nu o fac fiindca mai sunt intrebari pertinente care provoaca, si pune credinta la incercare.

Alphawolf, in biblie scrie si; cel care ma va cauta, cu toata dragostea lui, cu tot cugetul lui voi veni la el, voi intra la el si voi cina cu el si el cu mine.nu se refera la a cerceta dovezi istorice despre existenta lui Dumnezeu. fiindca el nu exista. El este.si daca-l cauti cercetand il vei afla. ce sa cercetezi? scripturile creatia si pe tine insuti pana in strafundurile fiintei tale, sa-ti cunosti slabiciunile, temerile, nevoia de ajutor spiritual, oamenii in general.si sa te raportezi la toate acestea ca un tot in toate.crede si nu cerceta, este atat de omenesc incat daca ma uit la spiritul laic din ziua de azi, pe care cu rusine il practic si eu, ca nu sunt un sfant sa stii, ba dimpotriva; imi vine rau. e rau ca o parte din mine, din noi tinde spre a parasi ce ne tine legati de pamantul asta, si sa urcam? fizic nu se poate. dar nici spiritual? santem mici intr-adevar, dar imi place sa cred ca santem importanti, si nu numai cat vedem, ci mai mult deatat. pot sa cred si sa cercetez mai departe?

Tot facem parte din regnul animal. Ce ar fi sa-i povestesti unui patruped despre creatie si evolutionism.Ma intereseaza la culme ce parere ar avea.