Daca Universul tinde spre echilibru iar Viata e atit de fragila si de scurta, atunci de ce sa fie Moartea stabila si eterna?
Oare chiar e asa?
Jokes aside, asta e ceea ce cred eu: Echilibrul este legea absoluta a universului, dar acest echilibru este pentru absolut tot. Pentru moarte viata, haos ordine, alb negru, ying yang, bine rau, actiune reactie, gand gand opus. In alte cuvinte, pentru un gand exista un alt gand, complet opus. Pentru orice exista un opus. Pentru unii oameni, unele momente pot parea minunate. Pentru altii, acelasi moment, acelasi eveniment, din alt punct de vedere este groaznic.
Legea asta insa nu exista pentru ca e impusa, ea exista pentru un motiv foarte simplu: unicitatea. Echilibrul transcende timpul si spatiul. Un gand poate fi acum si aici, iar gandul opus aestuia poate fi chiar si peste milenii si intr-un alt colt al universului. La fel si pentru momente fericite si cele triste. Pot fi timpuri cand este mai mult fericire de exemplu.
La sfarsitul timpului insa, daca e sa iei toate momentele, unghiurile, bune, si le-ai face albe, iar toate momentele rele, negre, ai observa ceva: echilibru.
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Eu stiam ca universul tinde spre entropie...
Paradoxul ca viata e fragila si scurta iar moartea stabila si eterna mi se pare bine rezolvat de eshatologia crestina.
RăspundeSi eu asa stiam dar, folosesc termenul de entropie ca stare de echilibru.
Paradox? Nu vad de ce asta ar fi un paradox. Poate de exemplu fi foarte bine explicat asa: echilibru, pentru orice exista un opus.
Tocmai mi a trecut prin cap: cine sunt noi, o adunatura de atomi, sa spunem ca entropia e dezordine si nu ordine?!
"...folosesc termenul de entropie ca stare de echilibru. "
Incerc sa inteleg sensul acestei propozitii, dar nu pot.
Cum poti sa folosesti termenul de entropie ca un sinonim pentru stare de echilibru cand este sunt antonime.
Entropia e dezordine, haos si este ANTONIMUL cuvantului echilibru.
Daca-ar fi sa ne luam dupa tine, ar insemna ca centrul unei gaurii negre este in echilibru.
Si asta deja e o eroare uriasa.
Din punct de vedere filosofic putem considera dezordinea ordine. Daca arunc un pahar pe jos si se sparge, putem spune ca este vorba de dezordine. oare chiar e dezordine?
de unde stii ca acele cioburi nu s-au organizat in tipare bine stabilite, in forme geometrice? Poate noi nu putem vedea acele tipare si spunem ca este dezordine.
Dar asta merge doar ca o filosofie si nu se aplica in stiinta.
Ideea e cum privesti intrebarea. Daca o privesti ca pe una filosofica sau ca pe una stiintifica.
Eu prefer sa nu fac diferente intre filozofie si stiinta. Si chiar mai departe, diferentiere intre biologie si fizica, religie si stiinta, etc. Toate acestea sunt informatii iar informatiile nu sunt fizice, stiintifice, filozofice, etc. ci sunt doar de trei tipuri: adevarate, false si nonsensice. Diferentierea e doar o modelare standardizata si scolareasca.
Iese o varza daca procedam asa. De exemplu,nu poti sa vorbesti poetic la o intrunire stiintifica.
La tribunal de exemplu, nu poti sa incepi sa filosofezi si sa spui: "Pana la urma ce a facut acest criminal, a luat viata cuiva,dar ce este viata domnule judecator, ce e viata, oare este o diferenta intre viata si neviata,oare moartea nu este o eliberare."
Nu poti sa vorbesti fiolosofic intr-o asemenea situatie,aici trebuie sa vorbim cert.
La o intrunire stiintifica despre gaurile negre nu poti sa incepi sa vorbesti filosofic.
Asa cum nu poti amesteca stiinta in poezie. Poezia e facuta ca sa fie citita nu inteleasa.
Sunt arii separate. Biologia,fizica,matematica, si restul pot fi combinate, pentru ca sunt lucruri stiintifice.
Nu-mi spune ca nu stii diferenta dintre o lucrare stiintifica, care are maximum de informatie si minimum emotie si o lucrare poetica, care are minimum informatie si maximum emotie.
Daca intr-o lucrarew stiintifica incepi sa faci cmparatii si sa folosesti metafore si epitete nu se mai intelege nimic.
Deci NU pot fi combinate.
Filosofia si poezia sunt separate de stiinta.
Ai inteles gresit o chestiune. Eu ma refer la domenii nu la tipul de limbaj! Tu cand spui poezie te referi la limbajul poetic.
Eu vreau sa zic ca, de exemplu metafizica lui Aristotel este o informatie. Aceasta informatie este transpusa in fizica "nematematica". Iar fizica e doar metafizica matematica.
Alta eroare pe care nu ai inteles o e ca filozofia nu e un domeniu. Eu spun ca filozofia este un camp ce permeaza gandirea. In unele gandiri fluctueaza pana la cote mari, in altele de abia se sesizeaza. Este gresit sa vorbesti doar de fizica in limitele ei. Trebuie sa folosesti putina gandire speculativa, putina filozofie ca sa vezi ce impact au formulele acelea. De exemplu principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Ce face el? Pai el elimina determinismul deci elimina ideea de predestinare. Deci Parmenide nu avea dreptate! Eu spun ca el ne da libertatea universala de a face ce vrem!
Cat despre filozofia in cadrul social... aici gresesti! Ea trebuie apicata! Eu din cate observ societatea noastra actuala e cufundata si se ineaca in standarde si norme! Invatamantul e stupid ca se limiteaza la traditional, moda e porcarie ce se infiltraza in capetele seci ale copiilor! "Ce se poarta vara asta?", de parca ar fi vreo lege universala care sa ti spuna ce sa imbraci!
Intrebarea era una filosofica si de aceea orice dezbatere pe aceasta linie e binevenita. Entropia nu e dezordine decit in definitia ei ca entropie estetica iar in termodinamica e o masura cit de aproape de un echilibru termodinamic a unui sistem termodinamic iar eu la asta m-am referit. Legatura intre haos si ordine o face doar echilibrul iar Universul e un cimp de batalie intre cele doua iar acesta lupta nu poate duce decit spre o stare de echilibru.
"Entropia nu e dezordine decit in definitia ei ca entropie estetica iar in termodinamica e o masura cit de aproape de un echilibru„
Entropia nu este dezordine,dacaam spus asta imi cer scuze, dar nu este nici echilibru cum spui tu.
Entropia e doar scara ce masoara echilibrul si dezordinea. La entropie minima sistemul este in echilibru, in timp ce la etropie maxima sistemul nu se mai afla in echilibru.
Am inteles ca privesti entropia dintr-un alt punct de vedere, dar nu din cel stiintific, pentru ca din punct de vedere stiintific Universul se apropie de entropie maxima, adica de un haos total.
Am inteles ca ambele ne ofera informatii,doar ca in moduri diferite, deci pot fi identice.
"Tu cand spui poezie te referi la limbajul poetic. "
Evident, pentru ca NU EXISTA poezie fara limbajul specific.
Tu candspui poezie la ce te referi?
" Eu ma refer la domenii..."
Ok, te referi la domenii,domeniul poetic,dar domeniul poeticautomat include limbajul poetic,deci...
"Eu vreau sa zic ca, de exemplu metafizica lui Aristotel este o informatie. Aceasta informatie este transpusa in fizica "nematematica". Iar fizica e doar metafizica matematica. "
La aceasta comparatie ai dreptate.
Dar parerea mea este cadifera.
Pentru un poet viata poate fi doar incatusarea euluiintr-o cuscain timp ce pentru un biolog este sinteză a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele. Dupa cum vezi diferenta este evidenta. este o diferenta COLOSALA intre poezie si stiinta.
Poezia implica cunoasterea luciferica, poetica in timp ce stiinta implicacunoasterea paradisiaca stiintifica.
Poezia mareste misterul in timp ce stiinta "diseca" realitatea pentru a afla adevarul.
Dau ca exemplu o poezie, ce explica foarte bine ce am scris aici si anume: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii." de Lucian Blaga.
Citez: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora"
Este comparatia dintre poezie (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii...) si stiinta ( Nu ucid...)
Dupa cum vezi pentru L. Blaga stiinta ucide si "striveste corola de minuni a lumii".
"Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,"
Se refera la stiinta.
"dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -"
"lumina mea" se refera la cunoasterea poetic. Deci poezia mareste misterul.
"şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
MARESTE şi mai tare taina nopţii,"
Am subliniat cuvantul MARESTE.
Iar poezia pentru mine este ca si filosofi.
Un filosof iubeste misterul si cauta adevarul intr-un mod diferit de omul de stiinta.
Lumea unui filosof e complexistatea mintii umane reflecatate asupra realitatii in timp ce lumea stiintifica e doar lumea stiintifica.
"Alta eroare pe care nu ai inteles o e ca filozofia nu e un domeniu."
Fiolosofia nu e un domeniu, e mai mult de atat. "A definii inseamna a limita"Oscar Wilde. Daca spui ce este filosofia,doar ii limitezi complexistatea infinita.
"Este gresit sa vorbesti doar de fizica in limitele ei. Trebuie sa folosesti putina gandire speculativa, putina filozofie"
CORECT,foarte corect eu am spus ca intr-o lucrare sau in cazul de fata o intrebare trebuie sa stii ce vrei,fie o scrii cu limbajul stiintific si te raportezi la stiinta fie cu cel poetic si te raportezi la limbajul poetic. Nu poti combina intr-o intrebare/compunere/lucrare si poezia/filosofia cu stiinta. Sau poti, dar una din ele trebuie sa fie predominanta, iar aici chiar nu se vede daca intrebarea este predominant filosofica sau predominant stiintifica.
"at despre filozofia in cadrul social... aici gresesti! Ea trebuie apicata!"
Sunt cam obosit, daca am scris mai sus ca filosofia nu trebuie aplicata in viata de zi cu zi, atunci i-mi cer mii de scuze, ecident ca trebuie aplicata.
Legat de principiul incertitudinii. Tu spui :"u spun ca el ne da libertatea universala de a face ce vrem!"
Asta din punct de vedere filosofic,dar pentru unom de stiinta principiul incertitudinii se aplica doar in fizica, respectiv in cea cuantica.
"Pai el elimina determinismul..."
Filosofic asta face, dar stiintific, el ne spune doar canuputem stii sigur unde se afla un electron.
Tu incerci sa elimini niste curenta filosofice cu oteorie stiintifica din mecanica cuantica. Cred ca e cam trasa de par treaba asta, cu toate ca teoretic ar merge.
Si inca ceva, cand spui principiul incertitudinii presupun ca te referi la cel de baza.
Care sunacam asa: Cu cat stim locul in care se afla o particula cu atat stim mai putin viteza cu care se deplaseaza. Atat. Deci nu putem determina unde se afla acea particula, dar asta nu inseamna ca determinismul filosofic este gresit.
Determinismul filosofic spune doar ca fiecare eveniment se datorea altuia si tot asa.
Deci nu vad legatura.
Asta in caz ca te refereai la determinismul filosofic.
Atunci cind vorbim de entropie in termeni universali atunci nu putem vorbi decit de o stare de echilibru. Nu putem spune ca exista o entropie minima, medie sau maxima. In termodinamica, pentru ca aici apare pentru prima data acest termen, e privita ca echilibru al unui sistem. Raportam aceasta masura scalara unui sistem termodinamic si vedem starea de entropie la toate nivelele. E un fel de perpetuum mobile al unui sistem doar ca e raportat sistemului intr-o maniera scalara. Deci, nu putem vorbi de entropie ca un minim iar ca haos drept un maxim, in contextul universal.
"Atunci cind vorbim de entropie in termeni universali atunci nu putem vorbi decit de o stare de echilibru."
Nu cred, nu cred, si-ti spun si de ce. Practic tu afirmi ca Universul, indiferent de ce s-ar intampla este in echilibru. Mai intai trebuie saintelegem echilibrul la acest nivel.
Daca eliminam cele 4 forte, atunci practic Universul se dezintegreaza, deci nu putem spune ca a atins entropie maxima?
"e privita ca echilibru al unui sistem." Mai, tot n-ai inteles, entropia este ca o SCAARA. Cum e scara celsius. Sa spui ca scara celsius e privita ca o temperatura foarte mare e total eronat. Pentru ca pe aceasta scara sunt si valori mici.
Asa este si aici, entropia este o scara si pe aceasta scara sunt trecute si starile de echilibru si cele de (.) dezechilibru. Entropia e marimea scalara ce exprima starea sistemului, atat.
"Atunci cind vorbim de entropie in termeni universali atunci nu putem vorbi decit de o stare de echilibru. Nu putem spune ca exista o entropie minima, medie sau maxima."
Si nu e asa. Entropia se aplica in toate sistemele, mai putin cele deschise.
"Atunci cind vorbim de entropie in termeni universali atunci nu putem vorbi decit de o stare de echilibru."
Daca ma gandesc mai bine ai dreptate, pentru ca ne raportam la un sistem deschis nu inchis si aici entropia nu se manifesta.
"Determinismul filosofic spune doar ca fiecare eveniment se datorea altuia si tot asa. " O mica greseala aici. Ceea ce ai spus este "cauza si efect" nu determinism. Determinismul spune ca stiind toate conditiile ce au loc in momentul asta (deci o omniscienta raportata din punct de vedere a continutului la fundamente, si nu la amanunte, iar din punct de vedere temporal la prezent) putem cunoaste toate conditiile ce vor fi in momentele ce urmeaza si tot asa la infinit. Ca totul are o cauza asta e alceva. Principiul incertitudinii spune ca nu putem stii toate conditiile in momentul acesta. Nestiind toate conditiile putem doar aproxima, deci nu determina.
Acum s ar putea sa gresesc caci nu stiu diferenta dintre ce numesti tu determinism filozofic si determinism stiintific. Cum am mai spus: stiinta, filozofie, bleah... aceiasi mancare de peste numai ca una se numeste peste iar cealalta are un nume frantuzesc, sofistic si aproape impronuntabil de cei mediocrii.
Da, intr-un anume context, e adevarat.
Deci uite ce am dedus eu: Exista limbaj poetic si exista limbaj concis. Din limbajul poetic sunt construite poezii, unele descrieri, declaratii sentimentale, etc. Din limbajul concis sunt construite logica, filozofia, fizica, textele argumentative, exprimarea de zi cu zi. Punctele de intalnire ale acestor limbaje rezulta in literatura, unele texte religioase si mici fluctuatii din vorbirea de zi cu zi.
Mai exista si exceptii. Cum ai spus tu, poezia pentru tine e filozofie. Sau poate filozofezi in limbaj poetic.
Cat desprea aplicarea filozofiei in viata de zi cu zi, mi e mi se pare un lucru fundamental. De aceea il respect mult pe Wittgenstein, chiar daca nu sunt de acord cu filozofia lui, el o aplica, sau cel putin incerca. Exista acum multi care de exemplu admit existenta lui Dumnezeu dar nu fac nimic in sensul asta si uneori dau dovada de o lipsa totala a eticii crestine.
O zi/seara placuta!
Eu nu vorbeam de viata de zi cu zi. Desigur, in viata ta fac ice vrei, poti sa fi 50% filoof 50% savant.
Eu am spus regulile care trebuie respectate cand discuti un subiect, pui o intrebarepe TPU.scrin un raspuns pe TPU, scrii o lucrare, etc.
Fie ca scrii un raspuns pe TPU sau scrii o lucrare trebuie procedat identic.
Sa alegem lucrarea ca exemplu.
Cand scrii o lucrare despre ceva, trebuie sa alegi cum vrei sa fie, stiintifica sau fillosofica/poetica, etc.
Daca scrii o lucrare stiintifica atunci: 1. ) Trebuie sa fie maximum informatie, minimum emotie. 2.) Trebuie sa fi obiectiv. 3. ) NU ai voie sa folosesti comparatii poetice, epitete, metafore, personificari, pe scurt nu ai voie sa folosesti figuri de stil. 4.) Nu ai voie sa filosofezi despre subiect, deci trebuie 100% stiinta, 0% filosofie. O lucrare stiintifica trebuie sa fie clara, scurta si la obiect.
Daca scrii o lucrare filosofica: Trebuie sa fie minimum informatie, maximum emotie. 2. ) Nu este obligatoriu sa fi obiectiv, poti fi si subiectiv, exista multi filosofi care au filosofia lor despre viata. 3.) Poti sa folosesti si figuri de stil cat cuprinde. 4. ) Trebuie sa fie maxim 70% filosofie restul 30% poate sa fie si stiinta. Dupa cum vezi intr-o lucrare filosofica poti sa incluzi si elemente stiintifice spre deosebire de o lucrare stiintifica in care NU poti include "elemente filosofice. Cu toate astea, predominant trebuie sa fie filosofia.
Deci NU poti face o lucrare care sa fie 50%filosofie 50% stiinta. Ori e stiintifica si atunci trebuie sa fie 100% stiinta, ori e filosofica si atunci trebuie sa fie cel putin 70% filosofie.
Ce s-ar intampla daca eu scriu olucrare stiintifica despre motor si incep sa fiuemotiv si sa spun :"Vai motorul, oh" ...etc.Daca asi fi subiectiv si nu obiectiv. Daca incep sa folosesc figuri de stil si compar motorul cu o piatra personific fiecare surub si piulita, folosesc metafore? Ce ar mai intelege cititorul?
Eu ti-am spus regulile nu parerea mea.
Acum sa ne intoarcem la intrebare lui filosoficus.
In mod normal dintr-o intrebare trebuie sa se deduca si caracterul acesteia,caracter filosofic, poetic sau stiintific.
Dar intrebarea lui filosoficus pare una stiintifica, dar el spune ca e filosofica,aici e problema.
Filosofia cu stiinta nu sunt compatibile in totalitate.
Eu pot sa spun filosofic ca o caramida e foarte fericita, pentru ca nu simte durerea, dar din punct de vedere stiintific afirmatia aceasta este una imbecila, cum sa fie o caramida, materie anorganica, fericita? Contrazice biologia.
Eu nu vorbeam de viata de zi cu zi. Desigur, in viata ta fac ice vrei, poti sa fi 50% filoof 50% savant.
Eu am spus regulile care trebuie respectate cand discuti un subiect, pui o intrebarepe TPU.scrin un raspuns pe TPU, scrii o lucrare, etc.
Fie ca scrii un raspuns pe TPU sau scrii o lucrare trebuie procedat identic.
Sa alegem lucrarea ca exemplu.
Cand scrii o lucrare despre ceva, trebuie sa alegi cum vrei sa fie, stiintifica sau fillosofica/poetica, etc.
Daca scrii o lucrare stiintifica atunci: 1. ) Trebuie sa fie maximum informatie, minimum emotie. 2.) Trebuie sa fi obiectiv. 3. ) NU ai voie sa folosesti comparatii poetice, epitete, metafore, personificari, pe scurt nu ai voie sa folosesti figuri de stil. 4.) Nu ai voie sa filosofezi despre subiect, deci trebuie 100% stiinta, 0% filosofie. O lucrare stiintifica trebuie sa fie clara, scurta si la obiect.
Daca scrii o lucrare filosofica: Trebuie sa fie minimum informatie, maximum emotie. 2. ) Nu este obligatoriu sa fi obiectiv, poti fi si subiectiv, exista multi filosofi care au filosofia lor despre viata. 3.) Poti sa folosesti si figuri de stil cat cuprinde. 4. ) Trebuie sa fie maxim 70% filosofie restul 30% poate sa fie si stiinta. Dupa cum vezi intr-o lucrare filosofica poti sa incluzi si elemente stiintifice spre deosebire de o lucrare stiintifica in care NU poti include "elemente filosofice. Cu toate astea, predominant trebuie sa fie filosofia.
Deci NU poti face o lucrare care sa fie 50%filosofie 50% stiinta. Ori e stiintifica si atunci trebuie sa fie 100% stiinta, ori e filosofica si atunci trebuie sa fie cel putin 70% filosofie.
Ce s-ar intampla daca eu scriu olucrare stiintifica despre motor si incep sa fiuemotiv si sa spun :"Vai motorul, oh" ...etc.Daca asi fi subiectiv si nu obiectiv. Daca incep sa folosesc figuri de stil si compar motorul cu o piatra personific fiecare surub si piulita, folosesc metafore? Ce ar mai intelege cititorul?
Eu ti-am spus regulile nu parerea mea.
Acum sa ne intoarcem la intrebare lui filosoficus.
In mod normal dintr-o intrebare trebuie sa se deduca si caracterul acesteia,caracter filosofic, poetic sau stiintific.
Dar intrebarea lui filosoficus pare una stiintifica, dar el spune ca e filosofica,aici e problema.
Filosofia cu stiinta nu sunt compatibile in totalitate.
Eu pot sa spun filosofic ca o caramida e foarte fericita, pentru ca nu simte durerea, dar din punct de vedere stiintific afirmatia aceasta este una imbecila, cum sa fie o caramida, materie anorganica, fericita? Contrazice biologia.
"Determinismul spune ca stiind toate conditiile ce au loc in momentul asta (...) putem cunoaste toate conditiile ce vor fi in momentele ce urmeaza."
Subliniez: "stiind toate conditiile ce au loc in momentul asta"
" Principiul incertitudinii spune ca nu putem stii toate conditiile in momentul acesta."
Deci? Cu ce contrazice principiul incertitudinii determinismul?
Determinismul spune ca daca am putea stii toate conditiile am putea stii si evenimentul urmator. Dar nu spune ca stim toate conditile ca sa poate fi contrazis de principiul lui HEisenberg ce spune : Citez: " nu putem stii toate conditiile"
Ca sa intelegi:
Eu spun: Daca am putea ignora durerea fizica am fi cei mai fericiti. O afirmatie, bun. (O notam cu A1 (afirmatia1)
Tu spui: Nu putem ignora durerea. Bun. O notam cu A2 (afirmatia 2)
A 2 nu contrazice cu nimic A1, pentru ca A1 nu afirma niciodata ca noi putem ignora durerea fizica ci doar spune ca DACA am putea ignora acea durerea am fi fericiti. Deci DACA schimba sensul.
Asa este si aici. DACA am putea stii toate conditiile am...
Tu spui ca nu putem stii toate conditiile, dar nu contrazici cu nimic afirmatia initiala pentru ca ea a folosit termenul DACA.
Aici a fost greseala mea... Nu trebuia sa spun "daca". Un om care crede in determinism spune: "stiind toate conditiile putem sa le aflam pe celelalte" dar eu ma gandesc ca deterministul mai spune si ca "putem stii toate conditiile" pentru ca altefel ar fi inutil sa crezi in determinism daca el nu se poate aplica.
Nu ne putem intelege. Acum am realizat. Dar cauza nu e neintelegerea ta sau neintelegerea mea. Cauza e limbajul si anume sensul cuvantului "filozofie". Avem definitii diferite pentru filozofie... de fapt nu sensuri ci nuante mai mult. Nuanta ta de filozofie e mai mult poetica, in genul lui Lucian Blaga. Nuanta mea e mai mult conciso-logico-stiintifica (nu stiu daca exista un cuvant care sa o descrie), in genul lui Descartes.
Yes? How about You, Man; a Jerk or a asshole?
Ma intreb ce interactiuni au avut loc in creierul tau cand ai basit inutilitatea aceasta pe care tu o numesti raspuns... dar mai bine taceam.
Pardon! Mai bine taceam amandoi.
Era o gluma filozofu' lu peste
dar vezi ce reactii am starnit?
Am inteles, de aceea ti-am raspuns si eu tot in gluma, Nazi!
Dacă moartea ar fi stabilă și eternă, nu ar exista viață. Având în vedere că există viață, moartea nu e stabilă și eternă. 
Eu privesc viata ca o camera luminata..cand mori doariesi din acea camera si iti indrepti privirea spre alte orizonturi. De unde stim ca moartea e etrna? Nimeni nu ne-a zis asta. Iar viata nu e fragila petru mine e chiar foarte puternica..adica omul se lupta sa traiasca cand moare.ei bine doar moare.Nu stiu spre ce tinde Universul.e asa de mare incat poate nici el nu stie. Pentru Univers moartea e neant e uitare..pentur el maortea e eterna si stabila. Pentru om cred ca e numai o perioada de tranzit.
Viata nu este scurta si moarta nu este eterna(cel mai mult a trait un om nu mai stiu cum il chema 999 de ani noi nu traim atat pentru ca nu avem credinta... daca am avea am trai cam 900 ani) (moartea nu este eterna pentrru ca va veni judecata...)
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
