Datarile pe baza de carbon (izotopi) sunt exacte? Am intrebat pe cineva in legatura cu varsta pamantului si mi s-a raspuns astfel:
"1. Vârsta pamantului:
Este o alta gogoritza, legata de radiometrie. De exemplu evaluarea varstei pamantului dupa metoda „Uraniu - Plumb", sau „Rubidiu-Strontiu", etc...
Toate acestea sunt opinii, construite foarte logic, dar pe o credinta (premiza).

De exemplu: Se stie ca Uraniu 235 este un metal radioactiv se injumatateste (emite radiatii) intr-o perioada de 700 milioane de ani, devenind apoi Plumb 207.
Astfel, daca masuram cat Plumb 207 exista pe pamant, putem calcula cat timp a trecut pentru ca Uraniul 235 sa ajunga atata cantitate de Plumb... Si aflam ca au trecut aproximativ (in final) aprox. 3 miliarde de ani.

Calculul este corect si constructia logica. Doar ca premiza este punctul vulnerabil. Ea pleaca de la CREDINTA ca la inceput, n-a existat DELOC Plumb, decat Uraniu - ceea ce este o parere, o ipoteza si nimic mai mult.
Si mai sunt inca doua puncte la fel de nefondate stiintific (nedovedite):
Ca rata de descompunere a fost intotdeauna aceeasi; si ca
Sistemul „pamant" a fost unul „inchis", in care n-a intervenit nici un facto din afara ca sa perturbe procesul - ceea ce este din capul locului GRESIT, pentru ca pamantul este un sistem deschis!"
Unde greseste respectivul sau daca are dreptate?

Datarea cu radio-carbon este una aproximativă, nicidecum exactă. Restul mi se pare corect, în cazurile prezentate se pornește clar de la o premisă. Tot mai mulţi savanţi admit în prezent că această metodă conţine multe surse de erori, care pot duce la datări incorecte.
În concordanță cu legea entropiei, toate sistemele decad, cantitatea ratei declinului variază desigur pentru fiecare proces fizic în parte. De obicei în fizică s-a observat, că rata căderii tinde spre o funcţie exponenţială, care ştim că are o pantă de cădere mare la început, cădere ce se atenuează pe parcurs, ca în final să tindă spre o dreaptă asimptotă. Dacă într-o anumită zonă, apare o influență catastrofică, căderea în acea zonă este puternică şi produc o diminuare a ratei medii.
Pentru funcţiile exponenţiale normale, durata de cădere la jumătate a valorii funcţiei exponenţiale este constantă.
Mineralele radioactive şi încă o serie de alte fenomene fizice sunt caracterizate prin timpul de înjumătăţire. Din aceste prime considerente, se poate deduce că influența unei catastrofe de genul potopului sau a coliziunii cu un corp ceresc a putut duce la o viață mult mai scurtă a unor fenomene, decât cea calculată în ipoteza că fenomenele s-au comportat sub condiţii normale.
Deci din acest punct de vedere, se poate admite că toate datările radiometrice, care s-au făcut în ipoteza unor condiţii constante, atribuie pământului o vârstă mult mai mare decât în realitate şi de aceea ele încep să fie acceptate cu multe rezerve în prezent, și din cauza celor prezentate mai sus şi din alte considerente.
Afirmațiile care au fost date de tine sau de cel care ți-a răspuns mi se par corecte. Alte măsurători nu prea avem și normal că omul tinde să le folosească și să pună accent pe cele pe care le are la îndemână chiar dacă sunt extrem de multe probleme, detalii care ne arată clar că acestea nu ne dau o datare exactă, chiar posibil eronată.

Potopul? Ca si cum daca ai lua o piatra care contine uraniu si ai baga-o-n apa i-ar afecta timpul de injumatatire al uraniului.

Vezi http://www.asa3.org/ASA/resources/Wiens.html

Mă refer la faptul că apele, unui presupus potop, ar putea spăla izotopii radioactivi din roci, dereglând astfel vârstele lor. Faptul că apa poate influența datarea suprafeței rocilor, este un fapt cert, nu are nevoie de mai multe explicații.
Acum răspunsul fix la ceea ce ai spus tu îl ai în întrebare. De unde știi tu că la începutul unui eveniment, în cadrul suprafeței desfășurării acestuia nu a existat deloc plumb? Adu-mi faptele, dovedite, și după o să te cred. Cum a afirmat acel om, afirmație prezentă în cadrul întrebării și cum am spus și eu la începutul răspunsului, aceste datări au la bază niște ipoteze, deci se pornește de la niște premise încă nedovedite.