Dar din ce puteau evolua? din moment ce doar pesti existau, mamiferele au evoluat din reptile, reptilele din amfibienii din pesti
https://www.youtube.com/watch?v=CZobczeN3so
https://www.youtube.com/watch?v=oJdu5wQkmM4
https://www.youtube.com/watch?v=74EiryWIIxQ
Amfibienii au apărut din mlaştinile pădurilor tropicale cu oase şi cozi asemănătoare peştilor, dar dotate cu o caracteristică nouă, specială pentru deplasarea pe uscat: un membru primitiv, compus din două părţi şi terminat cu câteva degete.Aceste animale amfibiene primitive respirau pe gură şi pe nări, trăgând aerul în plămâni.Se crede că primele animale amfibiene au apărut acum 390-350 mil de ani. Aceşti amfibieni nu s-au despărţit nici o dată definitiv de mare. Ouăle pe care le depuneau erau lipsite de crustă, iar puii treceau printr-o faza larvară activă. Primele animale de acest tip semănau foarte mult cu salamandrele moderne.Deşi la început se mişcau lent şi cu dificultate, amfibienii şi-au dezvoltat un sistem muscular puternic şi vertebre interconectate ce le-au permis să-şi ridice corpul de la sol şi să se mişte cu agilitate. Motivul pentru care amfibienii, ce duceau o viaţă destul de confortabilă în apă, au ieşit pe uscat, rămâne un mister.Este posibil că aceste animale safi trăit în mici bazine ce dispăreau în funcţie de sezon, fiind astfel nevoite să-şi folosească plămânii şi picioarele pentru a-şi caută un nou habitat.A mai fost avansată de asemenea şi teoria căreia amfibienii sunt descendenţii unor peşti de mici dimensiuni ce se refugeau noaptea pe ţărm pentru a se refugia de peştii răpitori mairi, iar în timpul zilei reveneau în apă.În acest fel îşi suplimentau hrană cu mici antropode de uscat şi începeau să se adapteze vieţei terestre, în final ajungând să prefere pământul în defavoarea oceanului. Indiferent de motivul apariţiei lor, aceste animale s-au dezvoltat pe uscat timp de 100 mil ani,până la apariţia reptilelor, când numărul lor s-a redus semnificativ.În prezent, din multitudinea de specii de amfibieni, ce populau cândva pământul nu au mai rămas de cât câteva: tritonii şi salamandrele, speciile cele mai mici şi mai puţin numeroare; gimnofionii, animale oarbe, târâtoare, ce preferă să stea ascunse sub pământ; şi broaştele (inclusiv broaştele râioase) ce sunt prezente în peste 2000 de varietăţi, în zonele umede, păduri tropicale şi chiar în zone deşertice.