Raspunsul se gaseste in intrebare.Parerea ateilor despre credinciosi sigur ca nu este aceiasi ca a credinciosilor fata de atei.@daddy vezi ca aluneci in extremizm doar Inchizitia si comunismul au practicat aceasta forma de manifestare.Ateul serios cauta explicatii si arumente prin cercetare nu prin incendiere.
După vorba românească : ''la plăcinte înainte, la război înapoi ''. Normal că este mai uşor să participi la ocazii festive decât să respecţi anumite reguli religioase.
Foarte buna intrebarea blairwitch!
Eu cred ca a fi ateu practic : adica cu gura sa spui ca crezi si cu fapta sa il negi pe Dumnezeu nu e un fenomen specific doar ateilor. Eu sunt credincios, dar si mie mi se intampla de prea multe ori sa fiu crestin cu gura si ateu cu fapta.
Intamplator mai cred ca o tara care e locul 1 la coruptie in UE si printre primele la nivel mondial nu are cum sa fie o tara de credinciosi, chiar daca toti merg la paste si la craciun! Cu crestinismul in Romania e mult abur si prea putina substanta. Parerea mea
Gata, eu recunosc, doar ma dau ateu, dar pentru ca tin craciunul si pastele sunt de fapt crestin in adancul sufletului. Ma mint singur de atata vreme, insa intrebarea ta m-a trezit la realitate, m-a adus pe drumul cel bun. Iti multumesc, frate.
Asta vroiai sa auzi?
De ce? pai din respect fata de persoanele iubite
si poate imi place si mie craciunul te-ai gandit?
anul trecut am fost la foarte multe evenimente religioase ( botezuri, nunti, inmormantari ), am si o sora care are nunta anul asta ar fi si culmea sa o refuz sa spun " stii imi pare rau dar nu pot veni ca eu sunt ateu "
si familia mea e credincioasa si am prieteni credinciosi si de pashte ciocnesc un ou si spun tare " HRISTOS A INVIAT " nu mi-e rusine sa recunosc dar de acolo si pana a crede e cale lunga
de asemenea inca am pastrat icoane pictate pe sticla de la o vecina foarte talentata dar din punct de vedere artistic numai
pai se fac compromisuri cum sa nu e foarte important ca fiecare persoana sa nu isi lase convingerile sa il acapareze intru totul, eu cunosc pe unu care e ateu si iubita lui e mai credincioasa de felul ei dar s-a dus cu ea in pelerinaj la o manasire ( ea nici nu stie ca e ateu declarat ci ca are unele indoilei asa i-a spus )
nu pot sa zic ca am o parere proasta eu trec pe langa o catedrala in drumul meu spre casa si ma infioara cand vad cati oameni sunt atat de creduli intr-un fel imi pare rau pentru ei dar le respect credinta daca asta le aduce liniste
cand vad pe cineva ca saruta o icoana, spune o rugaciune, sau isi face cruce nu ii iau in batjocura sau sa ii judec pentru ca si eu am facut toate astea inainte de a deveni ateu
cat despre preoti imi provoaca scarba cand vad cat de obsedati de bani sunt
iar de biblie no comment
@blairwitch2010
mai curand as da foc unei biserici decat sa vizitez una
vrei sa ma injure toti ateii?
Toate persoanele din aceasta lume se tem de ceva, fie ca recunosc acest lucru sau nu si din acesta cauza, isi doresc sa scape din acesta "temere", apeland la ajutor mai presus de puterea lor si acestea sunt persoanele credincioase, care doar cu un "Doamne ajuta!", spus la iesirea din casa sau in întreprinderea unei actiuni, isi dau curaj si-si fac ziua mai buna.
Participantii teisti la activitatile religioase sunt falsi, ca sa nu spun nesimtiti, dar sa nu uitam ca si ei sunt botezati sau cununati si isi ingroapa mortii tot cu participarea preotului,\trimisul lui Dumnezeu pe Pamant\.
Ce parere au despre persoanele credincioase? Cred ca mai mult le ignora credinta, ca de-altfel sunt ca si ei de normali, poate chiar mult mai normali.
Cunosc o familie, ambii la 40 de ani, cu un copilas de 5 ani, ea este "pocaita"\nu muzica, dans, cantece fredonate, decat cele ce tin de credinta lor, fara filme, farduri, fara Craciun sau Paste, sau alte activitati pe care noi le consideram "culturale"\, el este ordodox, casatoriti doar civil, in luna mai, vor sa cunune o pereche tanara, si pentru acest lucru trebuie sa fie cununati la biserica ortodoxa. Acum incepe "panarama": sotul ortodox nu a lasat-o sa mearga cu baiatul si nici singura la biserica ei, iar sotia pocaita s-a gandit, ca sa se razbune pentru acest fapt si-anume, cand ii va cere sotul, sa se cunune religios, ea o sa-i spuna, ca nu vrea, pentru ca nici el nu a lasat-o la biserica ei. Nu mai spun ca permanent intre ei este o lupta vesnica, urata, cu batai pe fata la care participa si copilul, eu nu am incercat niciodata sa intervin in discutiile lor, pentru ca respect credinta oricarei persoane, dar acum spun drept, nu cred ca simpatizez cu "pocaitii", au o tenacitate draceasca\Doamne iarta-ma!\ in ei, in tot ceea ce fac, fac doar pentru "gurita si sufletelul lor", taie in carne vie, avide de castig pe orice cale, mai putin sexuala, de bunatate nici nu poate fi vorba, sunt mereu nemultumiti, oricat le-ai da sau face.
Si-acum vine si intrebarea mea? Consideri "pocaita" o persoana credincioasa? Este mai presus de teistul nostru, sau se aseamana?
De acord cu daddy...si eu am unele indoieli despre credinta. Dar cand merg cu ai mei la nunti botezuri etc nu pot sa refuz.Parintii nu stiu ca sunt la granita dintre ateism si credinta, probabil daca vor afla o sa se sperie si o sa ma duc la psiholog, am doar 13 ani si pentru varsta mea sunt prea curioasa in legatura cu religia si asta m. a determinat sa studiez si sa imi dau seama ca e un fel de doctrina