De ce avem mereu tendinta sa numim o stare de bine fericire?
Nu este oare fericirea intangibila?

¨Ne multumim sa numim un moment fericire¨. da, eu ma multumesc.
Pentru ca intr-o lume unde ¨fericirea¨ este din ce in ce mai mult o piatrá rará, orice moment placut trebuie apreciat si trait la maxim.
Adevarata fericire? Nu stiu daca are un contur clar, dar toti avem o definitie a adevaratei fericiri.
Dar sunt sigur ca si ¨adevarata fericire¨ nu ne insoteste pana la sfarsitul vieti. Din cate stiu eu, aici nu este raiul...

Eu vorbesc pe intelesul tuturor.Nu vorbesc in dreptul meu. Pur si simplu ti-am raspuns la intrebare.
Am folosit in ambele postari ¨pot fi sau poate fi¨.nu am zis.¨sunt fericit¨. Am specificat ca ¨adevarate fericire¨despre care vorbesti nu are contur clar . Dar daca la mine nu are, asta nu inseamna ca nici la tine nu are.

Depinde ce intelege fiecare prin bine... unii se drogheaza si zic ca sunt fericiti in acele momente(un exemplu). Fericirea adevarata este tangibila si o simti in momentul in care atingi nivelul cel mai inalt...de fapt, asta e si scopul vietii, sa dobandim adevarata fericire...

@Nony ceea ce spui tu acolo, sunt trecatoare. Eu vorbesc despre adevarata fericire. Ne multumim sa numim un moment fericire.
Pentru ca am vazut un copil care zambeste sau un fluture care se aseaza pe o floare... dar cand toate acestea trec, te descoperi. Si esti tot trist.

@Nony, te invarti in cerc...
Pana si tu ai afirmat ca nu exista fericire.

@Nony, iti multumesc foarte frumos ca mi-ai raspuns la intrebare. Multumesc tuturor celor care mi-au raspuns. Nu am adaugat acele explicatii ca sa te contrazic, cum ai inteles tu, le-am scris in speranta ca imi intelegeti intrebarea.
Sa ai o zi buna in continuare.

Eu consider ca suntem atat de superficiali incat ne mintim singuri ca suntem fericiti.
Daca zimbim, o facem mai mult ca sa fim vazuti de persoanele din jurul nostru, decit ca simtim acest lucru.
Fericirea nu o au decat cei care o inteleg. De ce sa incercam sa intelegem cand ne este mai simplu sa ne amagim, nu?

Eu am o stare de fericire. Multe lucruri imi merg bine dar in principal cred ca implinirea care o am se datoreste faptului ca nu ma astept sa ating fericirea aici pe pamant. Cred ca fericirile de acum sunt prefatari ale fericirii din cer cu D.

Fericirea e intangibila... dar nu inseamna ca nu se intampla. Caci pana la urma nu e o materie palpabila... e o stare de spirit.

Si cred ca starea de bine e ceva ce se clasifica sub fericire, ca intensitate. Adica daca tu ai tendinta sa consideri starea de bine o fericire, inseamna ca tinzi, aspiri catre mai mult.

Cred ca fericirea e un cuvant greu, daca as putea sa zic asa. Bucuria este acea stare trecatoare de care toti beneficiem mai mult sau mai putin, dar fericirea este ceva permanent, o bucurie care nu se mai termina nicioadata, dar asta nu stiu daca s-a intamplat cuiva. Poate sunt care au fost pe aproape, sunt care se bucura de fiecare moment, care nu prea au probleme si care traiesc intr-o permanenta beatitudine. Se confunda starea de bine cu fericirea fiindca pe moment, cand treci prin ceva placut parca ti se umple inima de bucurie si iti da senzatia ca e plina de bine, dar e doar momentan. Dar atunci, pentru ceva timp, ai tendinta sa zici "sunt fericit". De fapt, doar ne amagim, ne mai "drogam" un pic cu bucurie si zicem ca suntem fericiti. Dupa ploaie vine soare si invers si e mai bine asa, e un echilibru. Daca am fi numai "fericiti", ne-am plictisi

Nu. fericirea este pentru mine o poveste de dragoste.Ma simt fericita cand vad mersul leganat al pescarusului, rasucirea frunzelor in vant, curcubeele.cand un copil rade pe strada la mine, cand simt dulceata saruturilor lipicioase.mangaierea linistitoare, cand vad stralucirea din ochii unui batran, cand aud sunetul cheii rasucite in broasca.toate aceste "mini-fericiri".ma fac fericita:X

Asta fiindca fericirea, ca si perfectiunea, e relativa, individuala si personaliza... nta? am zis bine? personalizanta, adica a personaliza care provine de la frantuzescul "personnaliser". fa si tu socoteala si vezi daca am scris
/pronuntat bine cuvantul.
Mama nu m-a dat de mic la scoala
in fine, motivul pentru care am scris ultimele cinci randuri e fiindca in momentul care le citeai iti iscau niste ganduri "ce rtt e asta.), cel mai baiat din sat, aha! da`ce legatura asta cu intrebarea mea" si cel mai important:ba, asta`i mai prost ca mine, gand care face pe oricine sa-i dea o stare de bine, orice`ai zice.
Bun...acum chestia e ca oricine ar citi, ar avea cam aceleasi ganduri, deci toti ar avea o stare de bine, ceea ce rezulta o stare generala.de aici pana la fericire e ditamai baiu`.
Fericirea asta pe care tu o numesti intangibila, iti apartine doar tie, pentru ca tu ai chestiile tale care te fac fericita, fara sa simti starea aia de bine neaparat.ca si prfectiunea, unii nu percep lucrurile tale "perfecte" si..."fericinde"?(adica astea de te fac fericita) de aceea fiecare suntem ciudati in felul nostru.
"Nu este oare fericirea intangibila?"
intangibili sunt norii, fierul de calcat, anumite pietre sacre sau pretioase, in niciun caz fericirea, asa ca te rog mult fa-ti o idee si/sau parere mai bua despre fericirea si revizuieste si rectifica intrabarea.
o viata frumoasa sa ai.

Ei nici chiar asa, tangibila la propriu nu o sa putem, exte doar un cuvant dar fericiti am fost, de multe ori.

Cred ca am fost intr-adevar fericit citeva momente o singura data si atunci cind eram copil.Am mai povestit tot aici ca eram la rasaritul soarelui undeva la poarta si m-am simtit inundat de o bucurie fara margini incit faceam parte din tot si totul facea parte din mine si parea ca ma dezintegram in milioane de particule.Era o stare de beatitudine nemaintilnita pina atunci dar nici de atunci incoace, din pacate.

Daca vorbesti de nirvana...este si normal sa fie intangibila, insa fericirea la care tot muritorul de rand viseaza este ceva ce putem atinge. Fericirea este tocmai acea stare de satisfacite deplina.de ex.iti doresti un anumit lucru foarte mult, visezi la el poate ani intregi, iar cand il vei avea, esti satisfacuta pe deplin. fericirea inseamna orice lucru reusit din viata noastra.