De ce cunoașterea mistică-metafizică nu e considerată o metodă de cunoaștere pe lângă celelalte tipuri de cunoașterea cum sunt cunoașterea somatico-erotică, rațional-filosofică, contemplativ-artistică?
Ordonare:
După relevanţă
Pentru ca stiinta inseamna cunoastere bazata pe dovezi,orice afirmatie stiintifica se poate dovedi,daca nu se poate dovedi nu e stiinta,de exemplu ce a scris newton a fost bine dar a venit einstein care a adaugat si el, e asa si cu evolutia,darwin a scris despre evolutie dar dupa el sa descoperit adn ul plus multe alte descoperiri,nu inseamna ca sa inselat, stiinta inseamna schimbare nu dogma, credinta, religie, iar faza cu ce ai scris acolo nimeni nu va opreste sa dovediti ca exista ceea ce credeti, apropo va asteapta si un milion de dolari pentru cel ce demonstreaza ca exista ceva supranatural, inca nimeni nu a reusit, asa cum nimeni nu opreste pe nimeni sa gaseasca leacul pentru cancer sau alte bolii sau sa dovedeasca ca exista dumnezeu
Răspunde
Cunoastere bazata pe dovezi este cunoașterea rațional-filosofică.
Arta nu e o știință! atunci cunoașterea contemplativ-artistică nu e importantă?
Răspunde Citeste si tu ceva https://www.quora.com/Is-science-a-form-of-art-or-is-art-a-form-of-science
Aceasta este o întrebare care a existat aproape atât timp cât știința sau arta au. Cred că progresul în domeniul științei și al artelor este condus de creativitate. Inteligența, curiozitatea și exactitatea sunt aspecte importante ale ambelor activități. Deci, într-o formă fundamentală, ele sunt probabil același lucru. Dar științele și artele, dacă sunt privite ca concepte intelectuale, au diferențe importante. Unul dintre acestea nu este atât de semnificativ în știință. În ceea ce privește efectele asupra experienței vieții noastre, știința o influențează într-un sens funcțional, care nu o face. Știința este baza pentru inginerie, care este baza tehnologiei și o mare parte a productivității și a productivității pe care o asociem vieții noastre. Arta, deși la fel de profundă, nu poate concura cu știința în acest domeniu.
Cu toate acestea, ceea ce este mai interesant decât cele două dintre acestea este intersecția dintre științe și arte. Dacă vă gândiți la asta, o putem numi ca un amestec al celor două, așa cum am spus deja. Cu toate acestea, eforturile intelectuale care sunt ambele concepte sunt foarte interesante. Ele sunt la fel de logice ca ele sunt estetice. Leonadro DaVinci, care este cel mai important aspect al acestei intersecții despre care vorbesc. Căutați celebrul om Vitruvian, circa 149
Ambele sunt modalități diferite de a privi lumea. Imaginați-vă că totul este o superstructură matematică care este atât de complicată și este dincolo de abilitățile noastre de a explica fiecare interacțiune posibilă.
Fiecare lucru are modele și este guvernat de anumite legi, inclusiv mintea umană și imaginația noastră. Este o expresie a experienței umane care este definită de simțurile noastre, de experiența spațială, voluntară și cognitivă. Mintea aparent minunată la un moment dat.
Anatomia, experiența anterioară, vremea, cultura acelei perioade și lista continuă și continuă. Cu toate acestea, totul are o funcție de undă. Prin urmare, o lucrare de artă este o expresie matematică la cel mai înalt nivel.
Poate pentru că suntem în mijlocul tuturor, așa reconciliem și înțelegem complexitatea vieții, încât nu avem nimic de-a face cu ea.
Vizualizări 2.3k · Vizualizați Upvoitori
Upvote · 7
acțiune
RecommendedAll
știință
Promovat de Rosetta Stone
6 beneficii surprinzătoare ale învățării unei limbi.
Doriți să fiți mai creativi sau să înțelegeți mai bine o altă cultură? O nouă limbă vă poate ajuta.
Aflați mai multe la rosettastone.com
Himanshu Sharma
Himanshu Sharma, cercetător în domeniul neurologiei
A răspuns la 14 februarie 2014
Splendid întrebare. Sunt în cercetarea științifică și apreciez arta Renașterii. Pentru a excela în ambele domenii, cred că necesită un amestec de creativitate și perspectivă. Îți voi arăta în continuare exemplul artiștilor renumiți de renascentist.
Este perspectiva noastră față de asta. În esență, știința este o investigație a unui mister și arta este o interpretare a acesteia. Permiteți-mi să încep cu numele lui Isus și vom vedea cum se amestecă știința și arta.
"Isus înaintea cafelei", de Giotto (1305). Traversele plafonului arată introducerea de către Giotto a unei perspective convergente. Analiza detaliată (panoul din dreapta), totuși, relevă faptul că plafonul are un punct de dispariție inconsistent și că marginea caisului este în perspectivă paralelă, fără punct de dispariție. Analiza geometrică arată că Giotto a implementat ideea paralelelor convergente fără utilizarea unui punct precis de dispariție. Grinzile din tavan toate converg într-o manieră convingătoare, dar proiecția geometrică expune eșecul convergenței cu exactitate. Abaterea abia se observa în fresca originală, deci Giotto avea un ochi bun în acest caz. Conversia greșită minoră este totuși suficientă pentru a arăta că Giotto nu a folosit un punct de dispariție în construcția plafonului. Un principiu de construcție ne-geometric sau o altă formă de construcție.
Masolino's St. Peter vindecă un Cripple și creșterea lui Tabitha "(1425). Convergența aproape perfectă a punctelor de dispariție pentru înclinarea orizontalelor din toate părțile compoziției, de la fața scenei, până la străzile din depărtare. Deși avionul de pe pământ este o pardoseală de pământ roșu, aproape toate clădirile se înclină în clădirea din jurul pazei, conform unui singur punct de dispariție. Acest lucru este mai remarcabil deoarece acestea acoperă adâncimea vizibilă din fața imaginii pe străzile înguste (în cazul în care cerințele de convergență sunt aproape de paralel). Numai cineva cu un angajament temeinic față de principiul convergenței centrale ar fi putut atinge acest nivel global de uniformitate.
Avansând din formele de perspectivă dintr-un punct de artă timpurie renascentistă, Hans Holbein a dezvoltat o schiță cu o perspectivă oblică.
Analiza detaliată a arcadei în această schiță conduce la concluzia făcut Holbein a folosit o metodă de construcție sofisticată pentru curbele eliptice și detaliile convergente, cu câteva lipsuri conceptuale minore. În portieră până la elipse oblice în planul imaginii. Aceasta este o construcție geometrică provocatoare, mai ales la începutul anilor 1500. Chiar și acum, puțini artiști ar ști cum să genereze elipsele imbricate în configurația corectă.
Știința a fost întotdeauna artiști influenți, iar la rândul ei, artiștii s-au reflectat prin creațiile lor. De exemplu:
"Școala din Atena" a lui Raphael (1510), ilustrând o serie de filosofi antice într-un cadru de perspectivă. Plato
Sacralitatea, și profanul cum le cunoști?
Mistic cred ca inseamna si irational sau care nu poate fi explicat pe cale rationala. Suna ca o metoda de cunoastere? Mie nu prea. Iar in context metafizic...scuza-ma, fortez nota dar un atac de schizofrenie sau o doza mare de LSD pot fi metode de studiu?
Poate sunt eu prea ancorat in profan.
La facultatea de filosofie se preda metafizica si la facultatea de teologie se preda mistica. Deci ei considera ca asemenea lucruri se pot cunoaste (doxografic).
Cu metafizica nu am nicio problema(si nicio tangență?)
Cu misticul, da. Iar o alăturare a lor imi suna a orice altceva decât cunoastere.
Facultatea de teologie? Hmm. As fi mai bucuros sa se înființeze facultatea de magie și trucuri.
Era vorba despre metode de cunoastere si in contextul asta mie mi-a parut cam forțat. Cam ca metafizică și clitorisul lui Gelu V.V.
Prea abscons pentru mine.
Dar e doar o parere.
Normal! Se pot studia somatico-erotic, și rațional-filosofic ce spui tu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
