Nu există infinit. Există doar notiunea de infinit, datorita capacitatii creierului uman de a gandi la modul abstract.
A fost admisă tocmai pentru a putea defini ceva ce nu există.
Eu unul am citit ca universul este finit si ca va dispărea absolut totul cum era starea inițiala, starea perfecta a universului este zero, ce a determinat acel big bang nu are sens, logica, de ce trebuie sa existe sau sa fii existat, de ce doar noi suntem conștienți de ceva care inițial era nimic, sunt chestii omule, ideea e sa fii deschis la minte, Știința nu e dogma, religie, acum sa vedem cu noul telescop ce noutăți o sa mai vedem
Omul nu poate vedea la distanțe mari și atunci ideea că universul e finit nu e verificată practic.
Asta spuneam și eu.
Nu e verificată nici ideea că e finit nici ideea că e infinit.
Ce mai rămâne? Nu ideea că nu știm încă?
Pare mai corectă ideea de infinit, pentru că orice lucru finit se află în alt lucru finit și se ajunge la infinit, așa cum și mulțimea numerelor reale e infinita.
Eu ca pasionat de stiinta,pshiologie, filozofie as vrea ca niste savanti sa fii creat universul fara vreo interventa dar sa vada cu ochii lor evolutia, iti dai seama ca si am vrea sa vedem cum, ar raspunde la multe intrebari, eu cand eram mic de 12, 13 ani nu intelegeam de ce trebuie sa existe o complexitate aparuta instant gen creator,ma gandeam de la simplu la complex,faza e cu acel inceput e ca toata energia aia a aparut instant,apoi ma gandeam la un univers cutantic care sa se extinde,dar nu avea spatiu sa existe,practic absolut ce era atunci nu era nimic,nu era spatiu,timp,gravitatie, electromagnetism, nu iti poti imagina nimicul, vezi de albert camus, omul asta iti spune sa traiesti ca daca ai fii un actor intr-un film, sa nu devii dependent de realitate si sa auto reflectezi asupra ta
Am vazut doc einstein si timpul
Infinitul îl înțelegem foarte bine. E și definit.
Sau stai că generalizez. Cine ar pune o astfel de întrebare mă îndoiesc că a înțeles suficient de la școală.
Infinitul e foarte bine definit in matematica si se intelege foarte bine ce e, deci nu se poate spune ca nu au habar cei care il folosesc in calcule.
E drept că în fizică apare des infinitul. Probabil utilizatorul l-a văzut prin niște calcule sau descrieri idealizate. Dacă nu înțelegi ce e acolo, e normal să vii cu întrebări din astea. Dau eu exemplu de utilizare a infinității în inginerie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transformat%C4%83_Laplace
În studiul sistemelor o folosești ca să simplifici niște calcule pentru a găsi modele matematice ale unor sisteme. Sisteme care apar și în lumea reală și fără de care am sta în „fundul gol" astăzi.
Sau transformata Fourier:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transformata_Fourier
Să fii electronist (nu electrician) și să nu știi ce e asta e rușine mare.
Întrebare și viziune de repetent.
Totuși e degeaba pentru cineva care nu știe ce înseamnă abstractizare și schimbarea domeniului de calcul. Lucrurile nu sunt de școală gimnazială și poate de aceea apar ironii prostești legate de știință, care dacă suntem sinceri, vine cu unele lucruri care pe majoritatea ne depășesc.
Mi-aș fi dorit ca întrebarea să fie mai explicită ca să înțelegem și noi ce e de râs și ce răspuns oferit de știință trebuie înlocuit cu „nu știu".
E ca o completare, dar îți răspund ție că am văzut răspunsul după ce am postat și era exact la ceea ce mă gândeam.
Asa e. Un exemplu de infinit e inversul lui zero pozitiv. Infinitul e un număr. E rezultatul unei limite, e suma unei serii, limita unui sir, limita unei funcții și asa mai departe. În natură se pare că nu vedem așa de des infinitul, dar e peste tot.
Un izolator electric are rezistenta electrica "infinita".
La tensiune mică, curentul ce trece prin izolator este zero, iar rezistenta lui e infinit.
Mai e și prostia care e infinită și suntem zilnic în contact cu ea
Păi explică tu ce e infinitul fără să-l abstractizezi.
Și ai să înțelegi de ce e de râs.
Până acum ai spus și ai dat exemple doar unde e folosită noțiunea abstractă de infinit. (și e ok. am învățat și noi la școală)
Dar întrebarea era alta.
Tu înțelegi ce e infinitul?
Nu noțiunea abstractă folosită în fizică, matematică etc.
Ci dacă înțelegi cum poate fi ceva fără sfârșit.
Sau mai bine spus, dacă înțelegi că nu poate fi înțeles așa ceva.
Daca neutrul este izolat fata de pamint, intre fazele retelei electrice si pamint trebuie... Valoarea ei este foarte mare, dar limitata (nu este infinita
Dacă nulul e izolat față de Pământ, atunci faza și nulul sunt la un potențial oarecare față de pământ, de obicei un potențial mic. Dacă ar fi potențial mare, s-ar produce o electrocutare datorată curentului electric ce apare când se echilibrează sarcinile.
Când nulul e legat la pământ și omul pune mâna pe fază, curentul din fază ajunge la nul prin pământ și de aceea are loc electrocutarea. Siguranțele diferențiale sunt foarte bune pentru că la o scurgere de curent apropiată de 30mA de la fază spre pământ produce întreruperea curentului în câteva zeci de milisecunde și elimină riscul unei electrocutări grave.
https://www.youtube.com/watch?v=P9IwX1kcsYs&list=LL&index=9
Asta am gasit cand am dat copy paste la propozitia ta
Am găsit azi un răspuns pentru credincioșii care nu înțeleg ce e infinitul și li se pare că nu există sau că e greu de înțeles.
Cum e zeul din poveste? Nemuritor. Cât timp durează viața zeului? Infinit.
Cum mai este zeul? Atotputernic. Ce putere are zeul din poveste? Infinit.
Cât de mare e iubirea zeului? Infinit.
Cât de deștept și inteligent e zeul? Infinit.
Cât timp durează viața veșnică? Infinit
Deci există infinit chiar și pentru cei care nu știu matematică, fizică, chimie, biologie și care cred că infinitul nu există.
Cine neagă existența infinitului, îl neagă pe Dumnezeu și viața veșnică. În plus se poate spune că încă nu l-a găsit și nici nu l-a înțeles pe Dumnezeu.
A nega, nu e deloc același lucru cu a admite că habar n-ai.
Chiar e o așa mare nenorocire dacă o ființă umană admite că există lucruri care îi depășesc puterea de înțelegere?
În cazul zeilor nu e vorba de putere de înțelegere. E doar minciună.
Nu mai interpreta așa literă cu literă.
Ideea de divinitate poate însemna de exemplu o civilizație extraterestră care ne-a creeat. Iar oamenii din vremurile alea așa au știut să ințeleagă.
Dacă ar fi așa, nu s-ar folosi religia pentru controlul naivilor.
Ce e nedeterminat nu se folosește pentru a determina ceva.
Credința = neștiință și presupunere.
Nu e corect folosind o presupunere să impun un anumit comportament unui om, să-i spun cum să se îmbrace, când și ce să mănânce, când și cum să se înmulțească, când să muncească și așa mai departe.
Ha, în decursul istoriei, multe au fost folosite pentru a controla masele, nu numai religia.
Ți se pare că acum populațiile sunt controlate doar prin religie?
Privește atent la tot ce e în jurul tău.
99% înseamnă control. Acum când toți clamează libertatea.
Așa este. Se folosește tot ce se poate folosi.
Am citit pe wikipedia ca cica faptul ca gravitatia este atat de slaba ar putea dovedi ca mai exista un univers? faza cu creierele boltzmann ar putea fi reala, peste sute de trilioane de ani sa fim niste enitati cu constinta prin univers, stiu ca suna fantastic
Pentru ca e un principiu care trebuie luat in considerare, chiar daca NIMENI nu il poate intelege cu adevarat
daca nu ar fi luat in considerare, atunci nu ar exista nici o diferenta intre oameni si cimpanzei, nu stiu daca stii, dar cimpanzeii au societate, limbaj, inteligenta, cunostinte, folosesc unelte, samd, insa la sfarsitul zilei, nu le pasa DELOC de ziua de maine ci doar de momentul asta, deci, nu au nici o sansa sa devina constienti de ei insasi... vreodata
iar cu adevarat, oamenii nu inteleg nici numere foarte mari, unul dintre exemple este numarul de galaxii din univers, 100 de miliarde mie nu imi spune nimic, dar, daca incep sa folosesc metafore, atunci poate se intelege ceva, de gen "sunt mai multe galaxii in univers decat fire de nisip pe TOATE plajele de pe pamant... GALAXII, NU STELE"
De unde se vede ca habar nu ai ce este infinitul!
Nu e vorba de a sti sau a nu sti. E vorba de o unitate de masura.
Credeam ca esti un om matur, care stie ce vorbeste. Acum insa, ai dat cu bâta in baltă!
Infinit = fără sfârșit
Cica un fotbalist trebuia sa promoveze bacalaureatul. Dar habar nu avea de nimic. Antrenorul a tras sforile si a fost pus langa cel mai bun elev la matematica. I s-a spus: Copii exact ce scrie el. Este cel mai bun si asa vei avea si tu nota mare.
La sfarsitul tezei, fotbalistul sspune: Ce ziceti bă, ca este bun. Habar nu are de nimic. A trebuit sa-l corectez eu, ca el peste tot a scris cifra 8 culcat!
P. S. Era vorba de semnul infinit!
Haha. Chiar acum citeam intr-o carte care se cheama "Cartea infinitului" de John D. Barrow ca Galilei spunea ca "nu putem vorbi despre o cantitate infinită ca fiind mai mare, mai mica sau egala cu alta". De altfel Cantor, de exemplu, a incercat o impartire a infinitilor in trei infiniti matematici, infiniti fizici si Infinit Absolut.
Mai apare in carte si exemplul ăsta:
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Hotelul_lui_Hilbert
care arata ca e greu de operat cu infinitul.
Nu există cantități infinite, ci cantități care tind la infinit într-un anumit mod. Acel mod este definit prin funcții. Funcțiile care tind la infinit sunt distincte. Unele tind mai repede, altele mai încet. Așa poți să compari „infinitățile". Tu de fapt compari modul în care niște funcții tind la infinit. Greșeala e când chiar crezi că o cantitate e infinită. De acolo numeroasele confuzii și neînțelegeri. Ceva nu poate ajunge vreodată la infinit prin definiție. Definiția cantității finite e că unitățile pot fi numărate. Infinitatea îi e antonim.
Pai definitia de-finitie deci ceva e redus la finit. I se pun niste margini ca sa poata fi "pipait" rational. Logic ca infinitul nu poate fi definit, ca nu e finit.
Excelent.
Poate fi definit terminologic, dar și funcțional.
„
infinit, infinită adjectiv
1. Care nu are margini, limite; nesfârșit (?). "
https://dexonline.ro/definitie/infinit
„I se pun niste margini ca sa poata fi "pipait" rational."
Frumoasă analogie, însă aceasta se referă la limitarea înțelesului unui termen. Adică înțelesul cuvântului x se limitează la y0. Nu poate fi și y1 și y2 spre infinit. Asta nu înseamnă că nu îi poți da un înțeles cuvântului „infinit".
Dacă există un anumit comportament al unei funcții, aceasta poate fi definită la orice moment, chiar dacă tinde spre infinit deoarece tu ai definit acel comportament. O funcție definită, deci, poate să meargă și la infinit. Dacă vrei și cu logica ta, pot spune că pentru 2 în domeniu funcția obține 1 în codomeniu, pentru 4 în domeniu, funcția obține 0, 5 în codomeniu și tot așa. Nu poți defini în modul ăsta toată funcția căci e fără sfârșit. Atunci apare generalizarea. Pot spune, deci, că funcția e f(x)=2/x, f:R->R, iar că atunci când x merge către infinit, automat f(x) merge către 0. Nu că faci operații cu infinități, ci că definești noțiunea de limită, granița de care știi sigur că f(x) nu poate trece, dar granița la care nici nu va ajunge vreodată deoarece x nu va ajunge nici el vreodată la infinit prin definiție terminologică.
Merci pentru clarificare
"Finit" înseamnă în limba franceză "sfârșit". "In" este echivalent cu românescul "ne". Deci, infinit=nesfârșit.
Infinit nu inseamna habar n-am, inseamna netarmuit. Nu sunt aroganti, are o definite clara si o are cu un scop. Habar n-am suna penibil in context stiintific si nu indica deloc lucrul la care se refera. Habar n-am ce? Habar n-am inseamna nu stiu, infinit nu inseamna ca nu stiu, inseamna ca e prea mult ca sa poata fi imaginat sau calculat.
Infinit ar însemna de cele mai multe ori "și asa mai departe..."
Și nu, nu are nici o treaba "habar n-am" sau vanitatea cu asta!
Infinit exista si este bine definit/atribuit unei cantitati a ceva anume pe care oamenii nu o pot masura din lipsa observatiei, fara a se stii cat de mare e sau daca are un sfarsit.
Exemplu: "Holul acesta pare infinit"
Ce intalegi? ca holul nu se poate stii cat e de lung, chiar daca in mintea omului un hol se stie ca nu e infinit insa din nou termenul exista si este folosit si in acest scop.