Din cauză ca Adam si Eva nu au ascultat de porunca data de Dumnezeu in Eden, aceea de a nu mînca din acel pom, ei nu au ascultat si au vrut sa fie egali cu Dumnezeu si din aceasta cauză ei au inceput sa îmbatrîneasca sa se îmbolnaveasca si in sfîrsit sa moara, iar acest lucru se intimplă cu noi deoarece toți am moștenit păcatul Adamic si noi ne imbolnavim imbatrînim si murim, unii mor de tineri numai apucă batrînețea.
Sa fim serioși. Omul nu poate fi egal cu un Dumnezeu infinit niciodată.
Normal ca nu, doar ca Adam si eva asta au vrut sa fie ei mai destepti decît creatorul, si nu le-a mers, ce bine.
Din Biblie, daca ai o Biblie citeste toata cartea Geneza, si vei afla.
Pentru ca este asa cum zice plutonierul Garcea:
https://youtu.be/bS6ruQeFQyc?t=198
"Omul traieste cat traieste si spre sfarsitul vietii moare"
Deoarece Biblia contine cuvintul lui Dumnezeu, nici o alta carte scrisă de om nu contine adevaruri, doar Biblia, restul cartilor mitologie greaca si altele nu prezinta informatii demne de incredere asa cum prezintă Biblia.
Bă băiatule, dacă prostia ar avea luminițe, capul tău ar fi instalație de Crăciun.
Când întrebi de ce. ce sens are întrebarea ta?
Întrebarea ta are oare sensul. de ce nu suntem nemuritori?
Sau care este motivul morții în general?
De ce se termină viața individului uman?
La orice răspuns prea simplu, mai poți pune apoi 1000 de întrebări de clarificare.
Deoarece Dumnezeu, autorul Bibliei, este mai maret decat orice alt zeu din orice mitologie ( greaca, romana, etc. ) din toate timpurile. Dumnezeu este fara inceput si atotputernic. Dumnezeu nu are tata sau mama.
Pentru că aşa este firesc.
Dacă ţi-aş explica pe cale religioasă aş putea spune că Adam şi Eda au comis un păcat care l-a făcut pe Dumnezeu să-şi piardă încrederea şi, relativ, mai târziu să le ia nemurirea.
Însă pe de altă parte vorbind, precum oricare alt lucru, fiinţă sau fenomen al naturii suntem trecători.
Spre exemplu un lucru, fiind folosit el începe să se deterioreze, să se strice, deşi continui să îl repari, nu mai este ca înainte şi la un moment dat el nu va mai putea fi reparat. Spre exemplu, o plantă, la un moment dat îi vor cădea frunzele, se va ofili şi va muri. Spre exemplu, ploaia ea se opreşte la un moment dat făcând loc pentru alte fenomene precum ninsoarea, lapoviţa, caniculă.
La fel şi noi oamenii suntem destinaţi să trăim o perioadă de timp apoi să îmbătrânim, să ne pierdem din puteri, să ne îmbolnăvim şi să murim.
Deşi ţi se pare puţin ciudat imediat ce ne-am îndeplinit obiectivele în viaţă, imediat ce am trecut prin toate experienţele vieţii, ne simţim împăcaţi cu ideea de a muri.
Ca altfel nu am avea loc unii de altii pe pamant. Plus ca din ce inaintezi in varsta incepi sa-ti pierzi motivatia, nu mai ai aceiasi dorinta arzatoare ca la inceput, nu mai ai increderea aia ca poti schimba lumea. Daca nu ma crezi, atunci analizeaza evolutia sportivilor de performanta sau a oamenilor de stiinta, lucrurile fenomenale le-au facut la inceputul carierei. Sau si mai bine uita-te la artisti, acolo nu mai este vorba de performanta fizica sau intelectuala, este vorba de cu totul si cu totul altceva. Odata ce au atins culmile gloriei si si-au atins scopul, nu mai au pentru ce lucra din greu sau, ma rog, vei observa o usoara deficienta in performantele lor.
Oricum, mi-ai adus aminte de un film si ti-l recomand "Interviu cu un vampir" (1994). Filmul iti arata ca nu toti trec testul timpului.
De ce nu? Ar fi vreun motiv să nu murim? Tot ce începe trebuie să se termine! Până și stelele explodează la un moment dat. Se zice că și luna a avut viață organică și iată că acum e un astru mort.
Ca entropia sa nu fie mare, e un echlibru in universul asta, viata inseamna entropie
Moartea e ceva nenatural sau nefiresc la om. Nu exista moarte naturala la om. Alea sunt minciuni cand se afirma ca "un om a murit din cauze naturale."
Vorbesti minciuni din perspectiva premisei gresite ateiste ca "universul nu ar fi fost creat de Dumnezeu" care are ca scop ca oamenii sa recastige viata vesnica pierduta de Adam si Eva.
Dumnezeu a creat placerea de a trai la om. Fericirea e intretinuta si de hormoni. Cand Dumnezeu va mentine nivelul optim de hormoni oamenii nu se vor plictisi sa traiasca vesnic pe pamant. In conditiile actuale, cand Dumnezeu lasa ca oamenii sa imbatraneasca, evident ca glandele endocrine imbatranesc si odata cu acestea nivelurile de hormoni scad si oamenii nu mai simt aceeasi tragere de inima si fericire pentru a realiza lucruri bune ca in tinerete.