De ce nu se încearcă dovedirea faptului că există o relatitate non-fizică?
De fapt e relativ ușor trebuie să dovedești că două persoane pot interacționa la nivel non-fizic. Cum faci asta:
Fapt 1. Omul are o realitate internă și un filtru de ce percepți internă.
Fapt 2. Între psihicul uman și mediu extern există mereu un schimb de informații la nivel conștient și subconștient.
Premisă 1. Există o realitate non-fizică la care omul are acces.
Premisa 2. La nivel subconștient omul poate comunica la nivel psihic fără intervenți de ordin extern (verbal, sau corporal) sugestibilitatea (hipnoza) nu e admisă.
Experiment:
Plecând de la premisa că visul e un construct universal oricarei forme de viață psihologice vom căuta următoarea chestiune:
Vom căuta 2 sau mai multe persoană care să fii interacționat prin intermediu unui vis (de mediu psihic! non-fizică) fără vreo intervenție externă de natură fizică.
Cum s-ar putea face acest experiment.
Păi destul de simplu în prima fază:
Luând două eșantioane de câte 10 oamenii.
Primul eșation sunt oamenii care se cunosc între ei și au diverse relații fizice-psihice și economice (deci au un oarecare raport emoțional) trăiesc într-un mediu identic și știu unii despre alți că participă la experiment.
Al doilea eșantion:
Sunt persoane din colțuri diferite ale lumii, din culturi diferite, nu se cunosc și nu știu de indentitatea celorlalți participanți.
Ce presupune experimentul?
1. Ca membri experimentului să nu-și impărtășească visele.
2. Ca membri experimentului imediat ce se trezesc să scrie visul cu cât mai multă acuratețe într-un jurnal de vis. (E important ca memoria visului să fie proaspătă).
3. După un anumit număr de zile (cât durea experimentul 10-20 de zile) o echipă de psihologi vor inspecta separat jurnalul de vise a celor două eșantioane.
Ce se va căuta?
Se va căuta ca doi indivizi să aibă două vise indentice care să comunice în care cele două vise comunică.
Deci se va căuta un tipar de comunicare psihică, fără vreo intervenție externă.
Dacă premisele sunt corecte atunci două ființe umane se pot contacta prin lipsa interacțiuni fizice în mod inconștient la nivel psihologic. Deci asta ar însemna că există o puncte de comunicare non-fizică adică o realitate parapsihică.
Evident ca premisa să fie veritabilă:
Fenomenul trebuie să fie numeric și musai repetabil.
Întrebare nu s-a făcut experiment de acest gen?
Dacă s-a făcut care e rezultate?
Dacă nu s-a făcut de ce nu se poate face?
S-au facut astfel de experimente si se tot fac, enorm de multe; numai cu rezultate negative.
Răspunde
Dacă au rezultate negative de ce se mai fac?
Poți da o referință? Tu cum vezi acest subiect?
Răspunde Foarte buna intrebare, de fapt tu in general pui intrebari bune. Pentru ca toti cei ce promit fericirea vesnica se bazeaza pe posibilitatea de a depasi barierele lumii naturale, adica cum spui tu pe existenta unei realitati non fizice. Exista un premiu mare pentru cel ce ar demonstra asa ceva, si nu il reclama nimeni. Nu ma stimuleaza sa caut acum referinte, a dat RAY exemple.
Da mi-am reamintit și eu de proiectele MK-14 din perioada războiului rece, cât și de premiu James Randy. Aceste 2 chestii ar trebui să de-a mult de gândit. Natura pshicului e maleabilă, dar se mare că schimbul de informații e dependent de lumea fizică/materială. De unde deducem că conștiința umană e limitată de puterea de procesare a creierului.
Ordonare:
După relevanţă
S-au făcut astfel de experimente, dar aici s-a dovedit faptul ca sunt doar coincidențe, și nu e vorba de comunicare telepatică inconștientă.
Răspunde
Trecand peste faptul ca ai o gramada de greseli de ordin teoretic pe care le iei de bune ai nevoie de un grup de control sa vezi daca nu cumva toate similaritatile pe care le gasesti intre vise sunt random pentru ca oamenii au cam aceleasi tipuri de vise.
Daca vrei sa faci treaba mai valida trebuie ca unui grup sa ii dai un mesaj pe care sa incerce sa-l transmita celuilalt grup, daca unul se trezeste dimineata si zice mesajul ai confirmat ceva.
O alta chestie pe care o presupui tu si e gresita e faptul ca oamenii isi amintesc visele, in schimb realitatea e ca ne amintim forate putin din ele. Visam in fiecare seara si in foarte putine zile putem spune ca ne amintim ceva.
In plus nici nu ai nevoie de cercetatori pentru sugestia ta, gandeste-te la un cod de 5 numere si incearca sa-l transmiti in vis unui prieten siar dimineata intreaba-l cum a fost receptia.
Într-adevăr memoria viselor e foarte abstractă, asta pentru că creierul e abstract.
Dar ideea de fond era următoarea:
Dacă două persoane independente visează același lucru (similaritate) și comunică prin intermediu viselor (fără nicio legătură externă) poți trage concluzia (greșită de alt fel) că se poate ajunge la puncte de realitate între două universuri psihice diferite care nu au nicio corelație fizică.
Ideea sugestibități ar scade drastic independența experienței.
Evident că m-am aștept ca modelul meu experimental să manifeste mari marje de eroare, dar întrebarea mea există altminteri o tentativă serioasă de-a se studia așa ceva? De ce da? De ce nu? Acest model era doar un exemplu (nu musai cel mai bun).
Pai ti l-am dat eu pe cel bun. E simplu, ieftin si daca se confirma ai rezolvat teoria. Daca primul pas va functiona atunci putem continua sa vedem cu ce viteza se transmite, daca exista limite la calitatea transmisiei in functie de tipul informatiei etc.
Te poti folosi pe tine ca subiect sau oricare alt om. Atat timp cat receptorul nu cunoaste mesajul primit de emitator nu ai probleme de interferente.
Ok. Dar premisa de la care am plecat e transmisia inconștientă. Ca să pot ce puțin teoretic să transmit date în mod direct prin intermediu unui vis, ca o tentă de sugestibilitate parapsihică ar trebui să cel puțin teoretic un control al visului. În plus toată premisa asta fantezistă ce-i drept include altă dilemă, recepția mesajului psihicul are propriu lui limbaj și psihologie. Dacă prin absurd prin propria voință insertez un set de date în sfera psihică a altei persoane cum îmi dau seama că persoana receptează mesajul în formatul dorit de mine.
În plus eu nu pot fi propriul meu subiect și obiect, deoarece aș judeca subiectiv experimentul.
Însă cum am zis premisa era că doua "sfere psihice" se întâlnesc pe un teren psihic neutru în mod inconștient.
Scopul experimentului fiind existența unei realități psihice colective de sine stătătoare.
Considerație influenței conștiente ar fi deja o inserație avansată în joc. Dar întrebare rămâne a încercat deja cineva să facă asta, sau doar eu am ideeile astea fanteziste pentru a demonstrat odată pentru totdeauna dependența/independența conștiinței psihice de sfera lumii materiale/fizice.
Fecior. Sunt sigur ca prin razboiul rece au testat astia toate teoriile astea si si-au dat seama ca au fost bani cheltuiti degeaba. Probabil e si vina mea ca te-am incurajat dar treaba asta e mai mult decat o aberatie. Deja stim toate starile materiei, stim prin ce poate cirucla curentul electric (si creierul tau functioneaza pe baza de electricitate) iar saracul nu se misca prin aer + ca si daca ar face-o ar trebui sa fii un pui de centrala electrica sa generezi atata energie incat sa ajunga la kilometrii departare.
Poate pentru ca motivul pentru care nu se cerceteaza treaba asta e ca ar fi o risipa de bani?
Sau facut asemenea experimente, am vazut pe discovery science, am vazut experimente de genu, americani au facut si ei in razboiul rece, rezultatul e mereu acelasi nu exista vreo dovada ca cineva poseda vreun simt mai deosebit ca noi
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
