Buna Ema! Inca o intrebare cutrenuratoare de a ta! esti minunata si ai un vocabular de filosof: pai eu cred ca asa e omul nu se multumeste niciodata cu ce are suntem egoisti, avari, uneori (unii) se pot cobori la cele mai josnice cai de a obtine ceea ce vor, asa-i fiinta omeneasca isi doreste mereu ceea ce nu poate avea, degeaba avem minte (multumim lui dumnezeu) pentru ca nu toti stiu sa si-o foloseasca!
Suntem singura fiinta de pe pamant care gandim, dar de ce oare gandim si gandim prost?
Nu toti apreciem ceea ce avem si pe cat ne dorim mai multe nu ne dam seama ca pierdem si putinul ala pe care il avem!
O zi buna!
esti tare!
Este ceva normal din punct de vedere psihologic, posesia este un factor care diminueaza valoarea lucrurilor pe care le avem pentru a tinde spre altele mai bune pentru a ne simte mai confort.
Poate pentru ca nu pot constientiza atat de bine ce inseamna acel ceva pana nu il pierd...Totusi, sunt si oameni care apreciaza lucrurile la adevarata lor valoare. Nu multi, dar sunt.
Parerea mea este ca orice lucru este perfect pentru primele 5 minute maxim, dupa aceea intervine obisnuinta si futuristica mintii tale tinde spre mai mult, spre mai bine... ceea ce nu este un lucru deloc rau, parerea mea.
Si acum imi aduc aminte de un citat, dintr-un joc video ce-i drept, dar foarte bine punctat :,, Nothing is true, everything is permitted''. Deci daca de fiecare data omul ar aprecia la,, adevarata valoare'' ceea ce are, atunci ambitia si dorinta lui de a munci ar scade dramatic, iar pe plan global, tehnologia ar ramane in impas...de aceea este bine ca omul sa nu se multumeasca cu ce are si sa fie intr-o continua cautare a eternului perfect.
Ptr ca nu toti au aceeasi scara valorica. Unii n-o cumpara de la magazin ca nu prea au bani.Se mai duc ei pe la sh.Nu zic ca nu-i la fel de lunga dar s-au sters gradatiile naibii.
Fiindca esti obisnuit cu acele lucruri...
Da-i unui om dintr-un trib african...sa zicem o pizza!
omul ala ar fi in stare sa iti faca statuie
Da-i aceeasi pizza unei pustoaice de 14-15 ani si la final iti zice ca e vegetariana...
Hombre
Nu la credinta ma refeream, ci la cei dragi pe care ii avem in jurul nostru, la posesiunile materiale.Parca oamenii au tendinta sa fie nemultumiti de ceea ce au ei, nu stiu sa pretuiasca la adevarata valoare.
Pentru ca omul are dreptul si la o judecata gresita. Este dovada vie ca nu suntem perfecti.
Vrei sa spui ca omul tinde la mai mult devalorizand orice a avut pana la momentul respectiv? Ce rusinos! huuua! Filosoafo!
Dmess
De ce nu mai citesti o data intrebarea mea? Poate o sa reusesti sa intelegi ce am scris, sau asa vrei tu sa-i dai alta conotatie?
Fiindca uraciunea pustiirii a fost urcata in locul unde nu se cade sa sada. minciuna a luat locul adevarului,mita si coruptia a luat locul cinstei si corectitudinii, banul si haina a luat locul caracterului omului, sinceritatea si rusinea au fost inlocuite de nerusinare si nesimtire.de aceia ema nu ca au tendinta, dar deja e lege ca ingaduinta de sine sa ia locul legii lui Dumnezeu, si toate pacatele sa fie luate drept virtuti.intr-o lume stramba nu poate fi nimic drept.stii prea bine.ca orice e drept striga la strambatatea lor si nu le convine.
Am observat si eu acest lucru. Cred ca este o chestie de psihologie. Un lucru pe care ti-l doresti foarte mult il apreciezi doar pana cand il obtii, sau dupa ce il pierzi (si bineinteles ai nevoie de el), dar, atata timp cat il stii si il consideri posesia ta, acesta nu mai are importanta atat de mare pentru tine, deoarece iti este la indemana si ti se pare ceva normal sa fie acolo.
Influienta raului asupra mintii umane, este enorma.Dezamagirile si greutatile vietii,il fac pe om sa cedeze in loc sa lupte, in inconstienta lui, omul uita ce are linga el sau cu el si isi aduc aminte de Dumnezeu doar la marile necazuri. Ajuta-i Doamne sa inteleaga.Numai bine.
AvalohAlyn întreabă: