In anul 6 en Iudeea a intrat sub guvernarea directa a Romei, asa ca Ierusalimul a fost ca si cucerit de atunci; apoi a avut loc o revolta, Primul Razboi Iudeeo-Roman, datorita faptului ca evreilor li se cerea sa faca cultul Romei, Imparatului si alte forme de cult care pentru ei erau sacrilegiu; razboiul se termina prin cucerirea Ierusalimului si distrugerea Templului, 70 en; li se impune ca pedeapsa un impozit, iar asta teoretic trebuia sa ii scuteasca de pretentii blasfematoare, totusi iata ca are loc rascoala lui Bar Kochba, si Ierusalimul este cucerit de Hadrian, care priveste aceasta rascoala si cucerirea Ierusalimului ca un mare esec al politicii lui panelenice; Ierusalimul e distrus, evreii alungati, si evreii pierd dreptul de a se stabili in noua provincie, Syria-Paelestina.
Îmi amintesc şi eu acum că aşa s-au desfăşurat evenimentele. Ce istorie zbuciumată! Am citit cândva o cărţulie "Cetetea blestemată, nu-mi mai amintesc autorul, dar foarte captivantă. Sigur că era şi ceva ficţiune acolo, dar bună cartea. Generalul ăsta Titus a fost la înălţime. S-a remarcat el şi ulterior ca împărat. Bun general, bun politician, bun organizator. A domnit însă puţin. Tată-su a domnit mai mult, vreo zece ani parcă.
Da, imi plac Flavienii, trebuie sa spun. De fapt, am o simpatie pentru Imperiul Roman; probabil il compar fara sa vreau cu Evul Mediu European. Totusi, evreii nu aveau ce sa faca cand li se cerea sa aduca jertfe altor zei; doar nu era sa comita idolatrie. Iarasi. Ca inainte de captivitatea in Babilon.
Revolta Bar Kokhba, numită și a doua revoltă evreiască (132-135 CE ), rebeliunea evreiască împotriva stăpânirii romane din Iudeea. Revolta a fost precedată de ani de ciocniri între evrei și romani din zonă. În sfârșit, în 132 CE, conducerea greșită a lui Tinnius Rufus, guvernatorul roman al Iudeii, combinată cu împăratulIntenția lui Hadrian de a înființa o colonie romană pe locul Ierusalimului și restricțiile sale asupra libertății și respectărilor religioase evreiești (care includea interzicerea practicării circumciziei masculine ), au trezit la revoltă ultimele rămășițe ale evreilor palestinieni. A urmat o luptă amară.Bar Kokhba a devenit liderul acestei a doua revolte evreiești ( vezi Prima Revoltă Evreiască [66-70]); deși la început a avut succes, forțele sale nu s-au dovedit a fi potrivite cu tactica metodică și nemiloasă a generalului roman Iulius Severus. Odată cu căderea Ierusalimului și apoi a lui Bethar, cetatea din sud-vestul Ierusalimului unde a fost ucis Bar Kokhba, rebeliunea a fost zdrobită în 135. Potrivit unor surse creștine, evreilor li s-a interzis de atunci să intre în Ierusalim.
https://www.britannica.com/event/Second-Jewish-Revolt
În primul rând evreiesc Revolt, ( ANUNȚUL 66-70), rebeliune evreiască împotriva dominației romane în Iudeea. Prima Revoltă Evreiască a fost rezultatul unei lungi serii de ciocniri în care grupuri mici de evrei au oferit rezistență sporadică romanilor, care la rândul lor au răspuns cu contramăsuri severe. În toamna anului ANUNȚ 66 evreilor combinate în revoltă, expulzat romanii din Ierusalim, și copleșit în trecere Bet-Horon o forță punitivă romană sub Gallus, imperial legatul în Siria. Atunci a fost înființat un guvern revoluționar care și-a extins influența în întreaga țară. Vespasian a fost trimis de împăratul roman Nero pentru a zdrobi rebeliunea. I s-a alăturat Tit și, împreună, armatele romane au intrat în Galileea, unde istoriculIosif a condus forțele evreiești. Armata lui Iosif a fost confruntată cu cea a lui Vespasian și a fugit. După căderea cetății Jatapata, Iosif a renunțat la sine, iar forțele romane au măturat țara. Pe data de 9 a lunii Av (29 august), în ANUNȚUL 70, Ierusalimul a căzut; Templul a fost ars, iar statul evreiesc s-a prăbușit, deși cetatea Masada nu a fost cucerită de generalul roman Flavius Silva până în aprilie 73.
Istoria e o minciuna pana in zilele noastre. Aa recunoastem, drept exemplu, cazul lui Ștefan cel Mare. Daca ii bateam pe turci aveam noi sabia lui Soliman si nu invers.
anonim_4396 întreabă: