Deci hai să facem și puțină Filosofie! 
Universul e o Entitate, un Loc, un Organism, o Lume, un Întreg, un Sistem; oricum vreți să-l numiți el este sigur Materie și nu cred că cineva poate contesta acest lucru.
Sunt o mulțime de legi care mențin acest Univers, unele cunoscute altele nu. Cu toate că aceste legi îl mențin, el e intr-o continuă transformare atât în spațiu cât și în timp.Tot ceea ce conduce aceste transformări e un singur principiu, Acțiune-Reacțiune, adică orice acțiune declanșează o reacțiune sau mai bine spus, atrage implicit anumite consecințe.
Cea mai mică vibrație la nivel cuantic se continuă cu o reacție care la rându-i atrage altele, formând în acest fel un lanț de reacțiuni ale căror consecințe ne pot fi mai mult sau mai puțin cunoscute.În aceste condiții nu putem trage decât o concluzie și anume, că Totul e doar un lanț de acțiuni și reacțiuni.
La baza înțelegerii acestui proces stă Logica; un concept care ne ajută să deslușim fiecare verigă a acestui lanț.
Și dacă Universul e Materie într-o continuă transformare pe principiul Acțiune-Reacțiune înseamnă că Totul e un lanț ale cărui verigi au o Logică; deci Totul are logică.
Logic, nu? Normal că e.
Acum, dacă am stabilit că totul are o logică în Univers, înseamnă că nimic nu e întâmplător. Întâmplător ar fi ca în urma unei acțiuni să apară sau nu o reacțiune sau mai bine spus, în urma a trei acțiuni, întâmplarea să declanșeze trei reacții sau doar una, lucru care devine incompatibil cu ceea ce am descris anterior, căci am spus că fiecare acțiune declanșează o reacțiune și nu aleatoriu.
Concluzie :
Universul e materie intr-o continuă transformare pe principiul acțiune-reacțiune, totul nefiind decât un lanț de evenimente logice și nu întâmplătoare.
Cine a avut răbdare să citească până aici și nu a înțeles nimic, se poate lăsa păgubaș!
Dar hai să vedem cum stau lucrurile din alt punct de vedere!
Dacă la baza întregului Univers stă Creația, atunci cu siguranță că acesta are un Creator. Dacă acest Creator a construit Universul, principiul acțiune-reacțiune dispare, ne mai avându-și rostul căci se presupune că, construcția a fost una completă. Fiind o construcție completă transformarea iarăși dispare atrăgând la rându-i dispariția lanțului și implicit a logicii.
Deci : Universul e rezultatul creației unui Creator care l-a construit în cele mai mici detalii, perfect și fără necesitatea vreunei transformări; toată această construcție având un scop, deci implicit totul are un scop.
Orice scop e rezultatul unui gând, adică nu poți să-ți propui un scop fără să-l gândești, gând care la rându-i are nevoie de un creier care să-l declanșeze.
Și dacă e foarte greu să găsim scopul pentru care Creatorul a construit Universul căci lipsește logica pot să pun o singură întrebare :
Are Creatorul creier?
Ordonare:
După relevanţă
Tu nu esti sincera, caci nu din siceritate ai scris insultele astea, ci dintr-o ura pe care nu o poti controla, te consideri jignita fara motiv evident, nimeni nu te obliga sa citesti si sa participi. Dupa felul cum te-ai napustit imi vine in gand ceva ce nu-i doresc nimanui.
Răspunde
Cam complicate argumentele tale. Uiti sa emiti notiunea de frecventa vibratorie a acestei materii. Si ele dovedesc cauza-efectul de care spui, insa partea geniala e ca aceste niveluri vibrationale (dimensiuni daca vrei) se influenteaza una pe alta. (de ex. lumina sau sunetul nu sunt materie, dar fac parte din Univers, iar fara lumina nu ar putea exista materie vie in schimbare, in multe situatii).
Tu uiți că nu citești o carte științifică ci câteva rânduri filosofice. Spune-mi te rog din ce am scris unde am greșit și nu ce nu am scris sau trebuia să scriu!
Răspunde Era o lamurire doar. Filosofia nu e niciodata concreta, asa ca imi permit sa comentez acolo unde simt. Textul tau era incomplet pe partea descrisa de mine.
Aşai, ai dreptate; și eu am vrut să-i scriu lui Shakespeare că Romeo și Julieta era o operă incompletă deoarece nu a scris din ce material era mânerul stiletului pe care-l folosește Romeo când se omoară! 
Tulai Doamne, pardon... Tulai Creatoru' cata vorbaraie pentru o intrebare atat de...scurta?
Creatorul are un super-mega-ultra-giga creier! E tot un creier! Pai cate planuri si schite o fi facut el, saracul! Cate calcule precise... cat a studiat fizica, biologie, matematica, chimie, geometrie in spatiu (la propriu). Ehee, tu crezi ca a creat totul asa abracadabra, hocus-pocus, supercalifragilistichespiralidoso?
Ntz, ntz, ntz...
Si totusi ramane intrebarea: care-i scopul?
I.
1. Universul nu e materie. Realitatea metafizica in care traim este descrisa matematic. Deci universul nu e materie (sau enerigie) ci ecuatii. Ca un software.
2. Actiune reactiune? Din ce secol vi omule? Ai auzit vreodata de Hume? Du-te inapoi in secolul 17.
3. Nu exista actiune-reactiune. E doar un concept antic. Uita-te la modul in care descriem lumea: ca functii! Nu ca "daca a atunci b" ci ca f(x).
4. Legile nu mentin universul. Legile sunt universul. Poate "cine mentine legile"...
5. De unde si pana unde principiul actiune-reactiune implica o logica? Poate implica o metodologie cu o logica a ei... dar pana la urma ce e logica? E consistenta in gandire. Nu poti spune ca universul are logica sau nu ci sistemul meu are o logica sau nu, adica o consistenta si o structura.
II.
Aici deja o dai in scolastica si sofisme.
Exact asta spuneam si eu intr-o intrebare. Ce logica mai au aceste transformari (chiar si la nivelul fiintei umane)? Care este rostul lor? Fie Dumnezeu inca nu si-a terminat creatia si toate aceste transformari sunt doar modul in care El lucreaza,cea ce pare putin probabil, fie Dumnezeu a creat Universul in mod intamplator, ca atunci cand arunci vopsea pe un peret si vezice model apare.
Luna de exemplu nu este fixa, ea nu are o miscare bine determinata. Peste un an se va afla cu 3, 8 cm mai departe de Terra si tot asa? Soarele iar nu este fix, intr-un viitor indepartat se va stinge.
"niversul e rezultatul creației unui Creator care l-a construit în cele mai mici detalii, perfect și FARA necesitatea vreunei transformări;"
Asa este, si cu toate acestea sunt atat de multe transformari ce au loc chiar acum.
Mă întreb dacă știm cu adevărat ce înseamnă noțiunea de Dumnezeu. Putem găsi calea comună în care adevărata noțiune de Dumnezeu să completeze Ştiinţa iar Știința să spună, nu avem nici o explicație decât că e vorba de Dumnezeu? Nu cred căci și dacă ar fi, persistarea asta în litera Bibliei de 2000 de ani nu ar permite o astfel de " up datare ".
Crezi că dacă cineva care nu e un geniu, un om simplu vine cu o revelație ce nimeni nu poate demonstra falsitatea ei, revelație care dă un scop comun oricarei noțiuni de Dumnezeu, unde știința nu poate spune că nu poate fi așa; e această persoană crezută sau defăimată și catalogată ca fiind nebună?
Sunt convins ca publicul larg va crede, dar asta nu va fi suficient pentru ca acea idee sa fie catalogata drept adevar absolut.
Chiar dacă Dumnezeu există, El evoluează, Inferno. Nu crezi că Energia ce a stat la baza creării materiei și care a declanșat Big Bang-ul, ar putea fi o eventuală noțiune de Dumnezeu?
Bine că nu ai pomenit de Dumnezeu. Îţi dau un exemplu: un program de calculator este făcut de un programator. Creatorul există, dar pentru că noi ne dăm seama că nu ne-am fpsut din ţărână şi tot aşa însemnă că suntem la fel de deştepţi ca şi Creatorul. Unele lucruri încep din nimic. Ca şi glumele, din nimic se omoară între ei. Creatorul. are creier. Dar noi suntem la fel ca filosofii acum: vom muri tot proşti şi fristraţi că nu am aflat nimic. Ştii ce: ce nu ştim nu ne doare.
Logica suntem noi.Noi facem logica sa fie posibila.
Totul este relativ.
Nu crezi că prima parte, nu cea cu Creația, reprezintă o logică? Bineînțeles că noi facem logica căci n-or face-o albinele; dacă suntem singurii care putem pune întrebări nu ar trebui ca noi să căutăm și o logică a unor eventuale răspunsuri? Dacă eu spun că zboară porcul din floare în floare, tu ce faci? Experiențele tale nu-ți spun că nu se poate pentru că nu are nici o logică?
Da,este logic.
Universul are logica, se afla intr-o continua expansiune, dar logica are limitele ei, are universul o limita? Daca universul ar fi infinit, de ce s-ar mai extinde?
Logica are doar limita prejudecăților noastre. Totul, dar absolut totul are o logică. Universul e un lanț de evenimente care la bază au o cauză; chiar dacă unii spun că toată teoria Evoluției se sprijină pe întâmplare.
Singurul creator e gravitonul ^:)^, si nu imi pare prea inteligent. Cum inteligenta are treaba cu creierul, lipsa inteligentei inseamna lipsa creierului.
R: http://25.media.tumblr.com/tumblr_lx5lqyG19e1qaa7gwo1_400.jpg
Hai să-ți mai dau un punct de pornire de la care să te gândești!
Gravitonul e creatorul, da? Dar el nu poate fi Dumnezeu, corect? Dumnezeul biblic, așa cum e descris acolo iar nu poate fi adevărat; e prea fantasmagoric!
Dacă ar exista ar trebui să fie o noțiune, care ar fi putut crea Universul, iar pe noi să ne înzestreze cu conștiință, toate acestea pe un fond logic.
Ești de acord?
Dumnezeul biblic a fost creat dupa chipul si asemanarea oamenilor, exista doar in imaginatia unora , stii.
"totul nefiind decât un lanț de evenimente logice și nu întâmplătoare.", "toate acestea pe un fond logic." logic in sensul ca intelegi mecanismul, nu ca au fost proiectate. Faptul ca noi avem constiinta e pura intamplare, asa cum e intamplare ca s-au format stelele apoi restul, viata, constientizarea ei...
Da, totul e logic pentru că Universul e un mecanism care se perfecționează mereu iar fiecare acțiune stă la baza alteia care ajunge să fie precedată de altă acțiune și așa mai departe asemenea unui lanț; numai că acțiunile evoluează.
Poate fi Dumnezeu altceva decât o energie?
Dumnezeu cel cu d mare e doar credinta, si daca credinta e energie, da, dar se rezuma doar la activitatea cerebrala a unui individ, atat, poti numi energia creatorul tuturor, dar tot lipseste scopul/logica, chiar daca din punctul 2 toate au logica.
Eu spun că mai degrabă Conștiința; nu crezi?
Nu, constiinta exclude intamplarea, si totul e o intamplare, chiar daca ni se pare logic, cum ziceam, cunoastem mecanismul, dar nu are scop, altfel nu s-ar ciocni nimic.
Eu am încetat să mai răspund provocărilor tale iar tu nu faci altceva decât să-ți agravezi starea ( și nu mă refer deloc la starea ta virtuală ). Nu meriţi alte cuvinte. Limbajul folosit aici spune multe!
Să ai o zi frumoasă!
Esti departe de notinea "logica". Daca raspunsul dat de mine nu-ti satisface orgoliul mental nu inseamna ca trebuie sa fiu de acord cu tine.
Atunci cand dai replica, fa-o in asa maniera incat raspunsul tau sa fie "prieten cu logica"
Logica ta e un zeu imaginar? Atunci e zero prietene! Poate că la biserică sunt bune și răspunsurile tale dar și acolo, impresionezi doar clopotarul!
O dam in ironii, sau discutam pe fond? Nu te mai suci, arde-o pe logica 
Nu știi tu ce aia logică; arde tu lumânările la biserică că la altceva nu te pricepi!
Ti-am cerut o argumentare logica pentru continuarea dezbaterii, nu un raspuns "becalist" Daca esti impotent intelectual, recunoaste din start, nu mai astepta sa te "execute" online un necunoscut ca mine
Ai avut nevoie de două zile pentru elaborarea unei replici ca asta? Nu ești tu în măsură să judeci impotența mea intelectuală; ar trebui să pornim de la același nivel însă nu cobor eu intr-atât. Ai simțit că spiritualitatea ți se clatină? Nimic serios; e de la neuronul care ți-a mai rămas și acum încearcă o reașezare, provocând un mic cutremur.
Se pare că ai confundat vanitatea cu virtuțile!
Principiul actiune-reactiune: Cuvantul Domnului actioneaza asupra Universului, iar Universul i se supune Acestuia.
Ti-ai dorit o fetita, sau asta a fost scopul tau? Te intreb asta pentru ca scopul nu e acelasi lucru cu ceea ce-ti doresti. Nimeni nu stie care este scopul. Ma intreb doar atat: daca aflam care este scopul, il acceptam, sau fugim de el, pentru ca este fundamental diferit cu ce ne-am imaginat noi? Cateodata unele lucruri e mai bine sa nu le stii, pentru ca ar putea schimba din temeli tot ce-am construit pana acum.
Eu chiar nu am întrebat de scop ci dacă Creatorul sau Dumnezeu dacă vrei, are creier!
Posibil sa aiba, posibil sa nu aiba.
Păi dacă nu are înseamnă că nu a gândit un scop pentru noi iar tot ceea ce a creat a făcut-o la întâmplare.
Dacă a gândit totuși Universul și implicit un scop, atunci are creier, creier căruia îi trebuie un cap, cap care are nevoie de un corp. Atunci Dumnezeu e o persoană?
In cazul asta, da, este o persoana. Dar sansele sunt 50%, ca totul sa fie o intamplare, si 50% ca totul sa aiba un scop, si implicit un Creator. Nu avem toate piesele puzzle-ului, iar cele pe care le avem, nu sunt suficiente, pentru a confirma cat este adevar, si cat este minciuna.
M-ai pierdut acolo unde ai spus " Acum, dacă am stabilit că totul are o logică în Univers, înseamnă că nimic nu e întâmplător.".
1) Logica cui?
2) Te rog sa iei in calcul faptul ca absolut tot ce se intampla dincolo de Statia orbitala este DE NEEXPLICAT oamenilor de stiinta
3) Creatorul (asa cum il percep eu) are atat de mult creier incat noi putem doar specula vis a vis ceea ce suntem sau de unde venim
4) Haosul implica automat logica!
Universul e materie intr-o continuă transformare pe principiul acțiune-reacțiune, totul nefiind decât un lanț de evenimente logice și nu întâmplătoare.
Poți contesta că Universul e format din Materie?
Poți contesta că în Univers au loc transformări ( se sting stele, se nasc altele, se formează alte planete, pe Pământ mor oameni și se nasc alții etc; acestea sun transformări care au loc în Univers )?
Poți contesta că dacă tu mănânci o banană nu e o reacțiune in urma unei acțiuni ( cineva a cules banana pentru bani, altcineva a cumpărat-o, a transportat-o, a pus-o pe raft la magazin iar tu ai cumpărat-o sau combustibilul Soarelui se termină, Soarele se stinge, viața de pe Pământ moare etc. )
Poți contesta că totul nu e un lanț de evenimente?
Poți contesta că tot ce ți-am explicat are logică?
Poți contesta că tu nu ai mâncat banana în urma unei întâmplări sau că stingerea Soarelui nu va fi una întâmplătoare ci va avea la bază o cauză?
Nu are creier, are constiinta. Dar nu am inteles in prima teorie cu logica, acolo care este scopul Universului?
Universul functiona dupa principiul Actiune-Reactiune pana a aparut viata. Existenta individuala a fiecarui om e oarecum haotica, e o serie de evenimente aleatorii care determina individul sa isi schimbe comportamentul pe termen lung sau scurt.
Oamenii nu se schimba, doar situatiile la care sunt supusi ii fac sa isi schimbe comportamentul pentru a simplifica viata.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
