Ordonare:
După relevanţă
E greu de definit pentru ca e ceva subiectiv. In general, ar trebui sa fie o stare de implinire, de bunastare si satisfactie spirituala, sentimentala si materiala. Cam greu cu toate 
E si relativa, nimeni nu e perfect fericit permanent. Sau o fi careva, dar ma indoiesc ca omul ala e in regula
Răspunde
Iubirea cred ca e fericirea, doar ca costa prea mult asa ca o stare normala e mai ok, eu nu pot pomeni de credinta si dumnezeu ca apoi sa judec pe cineva si sa-i dau ignore
Starea cauzată de diverse lucruri,persoane, activităţi etc, diferite de la individ la individ, care reprezintă idealul, esenţa vieţii.
Speranțe, iluzii, iubire, incredere in tine si in D-zeu, reusite, prietenie, bunatate etc.
Fericire:atunci cand iti gasesti dragoste si te casatoresti/cand realizezi ca ai reusit in viata pe plan profesional si spiritual.
Cand iubesti sau esti iubit cand esti resoectat si vazut bine in relatiile interpersonale, cand te autodepasesti, cand evoluezi, cand promovezi la serviciu integritatea la capacitatea de a interactiona conform dorintelor tale cu cei din jur. cand vezi ca ai prieteni in adevaratu sens al cuvantului fie ei si outin la numar.si cel mai mare sentiment de fericire este atunci cand il intalnesti pe iisus hristos in viata ta cand ti se arata cu adevarat si cand iti sunt ascultate rugaciunile si dorintele.cand intemezi o familie cand sotia e devreme acasa si casnica cand in cazuri rare nu esti inselat de sotie si cand esti respectat de membrii familiei. fericirea de regula dureaza putine clipe, putini oameni sunt cu adevarat multumiti de propria lor viata. o sa ai timp etern si o sa cunosti fericirea cu adevarat in rai daca exista asa ceva.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
