Despre felul in care se face comunicarea in interiorul corpului nostru: creierul primește semnal ca avem glicemia mica, atunci el ne da noua senzația de pofta de ceva dulce și ne repezim la prajitura cu glazura de alaltăieri, de exemplu. Ma gandesc ca face in așa fel încât sa ne trimită la acel dulce preferat care sa îndeplinească necesitatea respectiva in modul cel mai rapid (dar poate nu cel mai eficient). Nu credeți ca ar trebui sa ne trimită la alimentul in compoziția căruia sunt elementele necesare pentru ca zaharurile sa fie procesate cât mai eficient? De unde provine acest "defect" de comunicare? Sau care este motivul pentru care aceasta comunicare nu generează întotdeauna cele mai bune rezultate, pentru toate procesele organismului, nu doar pentru unul singur?

Toate astea au fost dezvoltate o data cu evolutia vieti pe pamant, fiecare parte a creierul este organizata pentru anumite aspecte, iar ceea ce scrii tu de asta se ocupa creierul reptilean
supravetuire
reproducere
frica
pur simplu le avem inca de cand eram in burtica, dezvoltarea emotionala, rationala apar mai tarziu, invata teoria evolutiei daca vrei sa intelegi ce si cum plus adn ul

https://www.youtube.com/playlist?list=PLOcfzUX6j1GkXTAvwuOLWdxnL3MHEhIXz
https://www.youtube.com/playlist?list=PLOcfzUX6j1GmlfzWN7_Zh92mA119cK4re
https://www.youtube.com/playlist?list=PLOcfzUX6j1GmvD0e_hF6VlDO2Pt3keLCY
https://www.youtube.com/playlist?list=PLOcfzUX6j1GkhD04AOC3bOOGKTbNFc_Vv
https://www.youtube.com/playlist?list=PLOcfzUX6j1Gk3md3wz9uEqCFADHCg7jUB

Suntem dependeti de gustul dulce, din nou un motiv evoluativ,pentru ca fructele dulci ofera vitamine, minerale, carbo esentiale organismului, iar stramosi nostri cautatu asta des, ca sa mergi la vanatoare ai nevoie de energie rapida iar carbo e cea mai buna

. Ma gandesc ca face in așa fel încât sa ne trimită la acel dulce preferat care sa îndeplinească necesitatea respectiva in modul cel mai rapid (dar poate nu cel mai eficient)

cand consumi ceva dulce se elibereaza dopamina in creier,asta duce la un comportament dependent,in mod normal un hormon spune creierului gata cu mancarea sau hai sa incercam altceva, dar zaharul pacaleste acest mecanism iar creierul devine dependent de dulciuri, asta e mecanismul, in natura nu exista asa ceva, fructele, legumele nu dau dependenta, doar zaharul

O să îți răspund cu o anecdotă. Lucram la o companie care avea în curte un câine legat cu lanț dincolo de un gard de sârmă, să nu muște accidental pe trecători. Un prieten i-a adus resturi alimentare, niște carne și oase într-o pungă de plastic. Le-a auncat peste gard, iar câinele le-a hăpăit rapid. Era vânt atunci. Prietenul ținea în mână punga de plastic transparent subțire în care fusese carnea. Vântul a luat-o și ea a zburat dincolo de gard în incinta câinelui în raza în care el se putea mișca datorită lanțului. Câinele a prins-o și a înfulecat-o și pe aceasta? De ce? Mirosea frumos.
De ce mâncăm zahăr? Că ne place gustul. Gustul ne păcălește tot așa cum mirosul l-a păcălit pe bietul câine.
Concluzia este că creierul poate fi păcălit. Și noi ne lăsăm păcăliți la fel.
Nu creierul ne trimite la frigider și la prăjitura cu glazură, noi ne ducem la ea. În creierul tău sunt doi. Unul spune hai al prăjitura cu glazură, că e dulce. Altul spune mai bine mănâncă un măr, că are și acesta zahăr, dar are și vitamine. Așa că după ce știi ce este bine și ce e rău pentru organismul tău, poți alege.

Te trimite acolo de unde el poate lua mai rapid ce are nevoie. Iara la prajitura ce spui te trimite pentru ca deja stie ai mai mincat prajituri, deci nu te trimite dupa chestii ce nu lea experimentat.
Zaharul este zahar indiferent din ce sursa provine, iar cu cat sursa este mai usor de procesat, de luat etc alegea calea cea mai rapida.

E vorba de pofta, de gust.
Este adevarat ca dulcele actioneaza instant fata de alte alimente (cereale, de exemplu). Pancresul este responsabil cu transformarea hranei in energie. Cand ne simtim fara energie, numim aceasta glicemie scazuta.
Zaharul pune instant pancreasul la lucru, fortandu-l sa elimine o cantitate mare de insulina intr-un timp scurt; si aceasta nu este bine.
Pe cand cerealele ofera energie pe durata mai lunga de timp, si nici nu forteaza pancreasul.

Nici prea multe fructe nu este bine sa mancam. Steve Jobs (fostul director Apple) a murit din cancer de pancreas din pricina ca vroia sa manance "sanatos"; si a mancat numai fructe, si a murit.
Putem consuma zahar zilnic, caci organismul are nevoie de el; dar devine daunator cand se trece peste limita.
Defectul de comunicare amintit de tine vine din pricina poftei, a gustului care trebuie educat prin obisnuinta, prin repetare, chiar daca nu ne place.
Creierul stie ca dulcele va intari corpul repede. Nu poti sa-l pacalesti; dar poti sa-l fortezi, obligi prin ratiune, prin efort, pana cand acesta va deveni un obicei si creierul nu va mai cere dulce, iar pofta va disparea.
Nu degeaba ne invatau parintii ca mai intai mancare si apoi dulce.

Da, dar confuzi pofta pentru ceva cu necesitatea pentru altceva.

E o constipatie, asta, conspiratie a guvernului, mana in mana cu producatorii de, dulciuri