Discutand cu atatia prosti ma apuca dorul de filosofie, de ce oare prostul nu-si accepta propria-i prostie?
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
La concluzia asta ai ajuns inainte sau dupa ce le-ai adus injurii celorlalti din jur, plin de sine si de aroganta flatulanta? 
Stiu,stiu.Depinde la ce nebunie te referi. Un om cu probleme psihice e considerat nebun.Te intreb acum, cine e nebunul? 
Un om cu probleme psihice care are halucinatii sau un om normal care apasa pe pedala de acceleratie la maxim?
Prostul prin definitie este un om fara judecata, inteligenta deci dupa parerea mea si alui Codrutz, trebuie sa aiba o farama de inteligenta pentru a-si da seama. 1% inteligenta pentru a-si da seama ca e prost e putin fata de restul procentelor pentru a accepta.Asa ca nu, nu accepta ideea. Poate dupa ce isi da cu ciocanul peste deget, ii trezeste ceva...) si zice: Maaa, da prost mai sunt.
Recunosc,recunosc.Am si eu momente de prostie, cateodata ma mir. LOl
Uraaaa,inteligenta exista totusi dar fiind in procent mai mic, nu o gasim ca sa ne dam seama ca toti suntem prosti. Daca ar fi sa definesc prostia ca nestiinta, toti suntem prosti. Traiasca prostia
Ar fi bine daca prostii ar avea probleme numai in a-si accepta propria prostie. Chestia cu prostii e mult mai dureroasa, in realitate, cu cat sunt mai prosti, cu atat se cred mai destepti. Parerea unui prost despre sine e invers proportionala cu inteligenta.
Pentru lamuriri suplimentare: https://en.wikipedia.org/wiki/Dunning%E2%80%93Kruger_effect
Nestiinta ca nestiinta, mai toti ne pricepem la ceva da' ne dam cu parerea si in alte domenii, urmarile fiind mai mult sau mai putin dureroase pentru cunoscatori da' ce facem cu al treilea ochi?
"fail to recognize genuine skill in others"
Cred ca asta e una dintre cele mai mari probleme ale prostului.
Prostia e ceva greu de definit. Ia pe cineva gen Dawkins, sau orice neo ateist si intreaba-l ce parere are despre oamenii care cred in Dumnezeu. Invariabil, o sa zica ca sunt fie prosti, fie 'saraci cu duhul', etc.
Posibil ca Universul insusi sa conspire la chestiunea asta pentru ca, daca prostul si-ar recunoaste propria prostie, ar insemna sa nu mai fie atat de prost, discutia cu atatia prosti si-ar dilua caracterul, ei nemaifiind atat de prosti, iar dorul dumitale de filosofie s-ar decontracta si el.
Iată ce perpetuum mobile fragil, daca un singur prost si-ar accepta propria prostie, nu?
(asta a fost o constatare logica amuzanta pentru mine si vreau sa-ti multumesc oarecum pentru zambet)
Intreaba un autist de ce nu poate fi si el ca restul oamenilor. Sau mai bine, intreaba un om cu spasme de ce lesina aiurea si aflii singur raspunsul.
Partial ai dreptate dar si fiecare prost are propria filosofie si adesea il apuca dorul sa filosofeze.
Pentru ca-i prea prost sa-si recunoasca propria prostie. Doar un om inteligent poate sa recunoasca faptul ca e prost, si e chiar indicat s-o faca. Doar asta il va face sa nu fie egalul acelor prosti de genul celor cu care ai discutat tu mult in ultima vreme, si care nu vor recunoaste nici in ruptul capului ca sunt prosti.
Pentru ca nu vede in "exterior". Nu are termen de comparatie... deci nu are ce sa accepte 
Lasa filosofia asta. Tine minte ce spunea Blaise Pascal: "Daca ma analizez ma detest, daca ma compar, ma admir."
Nu stiu cat de destept esti tu daca discuti cu prostii. Partenerii de discutie ti-i mai si alegi, cauti, selectezi, nu toti te leaga de scaun si te obliga sa porti o conversatie cu ei.
Pe de alta parte, nici nu nu stiu cat de dispus esti tu sa-ti accepti propriul nivel de prostie. Asa ca fiecare cu paiul altuia.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
