După cum știm, arheologia a scos la lumină orașe vestite ale orientului antic: Theba, Babylon, Ur, Memphis, Ninive și multe altele. Între toate, cel mai semeț pare să fi fost Babylonul. Dacă vii cu trenul din Bagdad pe linia către sud, vei întâlni o stație pe a cărei tăbliță stă scrs, în engleză și arabă: "Babylon Halt". Aceasta este la doar câteva sute de metri de movila care acoperă ruinele anticului oraș. Aici au lucrat mai bine de optsprezece ani o echipă de arheologi germani condusă de profesorul Robert Koldeway. Au muncit mult și greu, dar efortul le-a fost răsplătit din plin: au scos la lumină fabulosul Babylon, cu grandiosul palat regal, cu Grădinile Suspendate, cu Turnul, cu zidurile masive și cu multe alte minunății. După ce s-au descifrat scrierile de pe tăblițe, putem spune că știm acum aproape totul despre acela care a fost marele și puternicul Babylon. Aici au fost exilați și evreii într-o perioadă, și anume pe timpul lui Nebuchadnezzar, când orașul ajunsese la cea mai mare prosperitate a sa. Văzând măreția orașului, unul din scriitorii evrei a putut spune cuvintele adecvate, puse în gura regelui: "Oare nu este acesta Babylonul cel mare, pe care l-am zidit eu, ca loc de ședere împărătească, prin puterea bogăției mele și spre slava măreției mele?". Babylonul a fost nu doar o metropolă comercială, ci și una religioasă. Fiecare stradă a sa purta numele unui zeu din pantheonul babilonian. Pe o inscripție s-a putut citi că "în total există în Babylon 53 de temple ale principalilor zei, 55 de capele ale lui Marduk, 300 de capele ale zeităților pământești, 600 de capele ale celor cerești, 180 de altare pentru zeița Ishtar...". Remarcabil mai este însă și altceva. Herodot scrie că "Every woman in the country must take her seat in the shrine of Aphrodite, and once in her life consort with a stranger---and only when she has been with him, and done her service to the goddess, is she allowed to go home: and from then on no gift is great enough to tempt her". Un alt scriitor evreu a descris, mult mai târziu, Babylonul ca fiind "mama curvelor și spurcăciunilor pământului".
Cum comentați voi religiozitatea oamenilor din acele timpuri? Dar și (i)moralitatea lor? Și de ce s-a păstrat termenul "babilonie", nu numai în limba română, până în ziua de azi - cu semnificația pe care o știm cu toții?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook