"E periculos să stabileşti un scop vizibil, determinant, un ideal care trebuie atins. Trebuie doar să ştim că există o cale pe care trebuie s-o urmăm, dar nu ştiu încotro mă va duce...
Problema nu e să ajungi într-o anumită situaţie, ci cum te lupţi."
Lev Tolstoi.
Şi, întrebarea mea.
De ce toţi oamenii aleargă după idealuri, scopuri pe care, probabil, nu le vor găsi niciodată?
Desigur, trebuie să-i dăm vieţii un sens propriu, dar asta nu înseamnă că trebuie să căutăm scopuri inexistente, atunci când viaţa, în sine, are un scop (acela de a trăi)
Well..., sa incep doar cu o explicatie asa in mare, si anume ca: noi, oamenii reflectam asupra viitorului nostru si actionam in asa fel incat sa ne fie bine. Ne controlam, de altfel, dorintele, emotiile -sa spun asa- tocmai pentru a obtine beneficiile pe care ni le dorim.
Insa, idealurile oamenilor se pot rezuma la cele de comportament; spre exemplu, cum ar fi cel de standard moral, volnicire, si asa mai departe. Iar pe baza acestor idealuri, ei isi controleaza expresia propriilor dorinte si emotii.
Si, acum sa ma orientez catre intrebarea ta: ''De ce toţi oamenii aleargă după idealuri, scopuri pe care, probabil, nu le vor găsi niciodată?'' - sincer, tocmai pentru ca suntem oameni si nu animale. Animalele, nu stiu de aceste idealuri, cum ar fi acela de a fi moral sau nu alearga sa-si faca idealuri...
Spre exemplu, noi avem constiinta trecutului - iar, un fapt pe care animalele saracele nu-l inteleg si cu atat mai mult nu-l detin. Pentru ca nu au capacitatea de a rationa, sa zic asa.
Iar, scopul de a trai, mda..., omul poate sa-si faca in viata un tel, din care sa capete importanta si valoare. Asadar, dezvoltandu-si fortele proprii, el poate sa ajunga si la impliniri si chiar la o viata fericita, luptand.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Din curiozitate, aveam aceasta "meteahna" in noi si ne-o exercitam de mici copii si murim cu ea, gandind din timpul vietii fizice si dincolo de moarte, curiosi, de este vesnicie pentru noi.
Răspunde
Ce intrebi tu e ca si cind as urina in contra vintului desi stiu rezultatul.Macar daca nu l-as sti cred ca m-ar surprinde intr-o oarecare masura.
Este necesar să facem o diferenţiere între idealişti şi materialişti, între bărbaţi şi femei, între favorizaţi şi defavorizaţi între nebuni visători şi cei care văd totul în negru.
Cred că originea acestor idei sunt tocmai aceste culori, aflate la poluri opuse în acest caz : roz şi negru. " La vie en rose " sau " black is black ".
Idealuri înalte sau mărunte, idealuri bolnave sau aiurea, totul e posibil şi de asemenea imposibil, idealuri frânte sau fragmentate din bucăţelele cărora ne construim uneori o fericire iluzorie.
Dacă scopul vieții e acela de a trăi,atunci eu zic pas,mă așteptam la ceva mai măreț,ceva propus de budiști de exemplu.
Și micile ținte pe care le propui să le atingi în viitor,acele lucruri mărunte, fac viața mai frumoasă, pentru că viața e un lucru insignifiant în comparație cu universul.Deci lucrurile mărunte fac parte din viață,așa că ar trebui să ne bucurăm de ele, nu să așteptăm numai lucruri mărețe, pentru că așa nu mai putem aprecia lucrurile care contează cu adevărat.Pe mine mă face fericit să ajung cu bicicleta unde mi-am propus,să fac o poză frumoasă,care îmi va aminti de vremuri frumoase peste ani și ani,să mănânc clătite, să merg cu caiacul, etc.
Problema se pune doar atunci cand idealurile sunt de neatins, pentru ca atunci cand constientizam acest lucru, apare dezamagirea si ne loveste de unde nici macar nu ne asteptam. Pentru a sti pe ce cale sa o luam, trebuie sa stim si unde ne duce. Ideea de "a trai" nu este un scop in sine. Pentru a fi fericiti, trebuie sa ne alegem tinte pe care suntem capabili sa le atingem. Pana la urma, modul in care te catari este definitoriu, dar nimic nu se compara cu privelistea de la varful muntelui. Ma rog, parerile sunt impartite. Intrebarea ta e din ciclul : "The hunt is better than the catch." Nu cred ca exista un raspuns corect, depinde de modul de percepere al fiecaruia asupra vietii si de sensul pe care vrem sa i-l dam fiecare in parte.
"De ce toţi oamenii aleargă după idealuri, scopuri pe care, probabil, nu le vor găsi niciodată?"
"Omul este singurul animal care nu acceptă să fie ceea ce este"
"De ce toţi oamenii aleargă după idealuri, scopuri pe care, probabil, nu le vor găsi niciodată?"
Din optimism, naivitate.Refuză să analizeze puţin treaba, să calculeze situaţia pentru a se lămuri dacă merită să trudească pentru respectivul obiectiv.
Nu are ce căuta "toţi" în întrebarea ta.
Fiecare om este într-un continuu război,fiecare om are scopurile şi idealurile lui fie ca se pot îndeplini sau nu. Toţi trăim sub acelaş cer dar nu toti avem aceleaşi idealuri,cum spuneai tu '' Desigur, trebuie să-i dăm vieţii un sens propriu, dar asta nu înseamnă că trebuie să căutăm scopuri inexistente '' hmm dacă nu ne străduim să ajungem unde ne dorim cu adevărat chiar dacă nu putem asta ar însemna că ne dăm bătuţi, nu? Cum spuneam suntem într-un continuu război cu noi înşine, nu cred că se va da cineva bătut.
Cu totii avem anumite scopuri in viată, important e drumul pe care il urmezi pentru a le indeplini. Totul diferă de la om la om şi caracterele lor.
Adevarul e ca foarte multa lume isi da toata silinta si speranta din ei pentru un vis care nu poate fi atins ori f usor ori niciodata.
scopul de a trai.hmm...aproape nimeni nu gandeste atat de pozitiv.scopul de a trai il are toata lumea in sange si in "lista de dorinte" care ppare ca nu se termina niciodata pentru nimeni.
Iubire, ai fi putut sa postezi fara aberatia aia de citat, sincer
De ce ar fi periculos sa stabilesti vreun scop vizibil? Urmaresti sa extermini rasa omeneasca, si nu vrei sa afle vecina de la 6?
Raspuns pentru partea a 2-a:
Omul este cam prost din fire, si alearga de foarte multe ori dupa cai verzi, facand abstractie de puterile lui. De ce? Pai... de ce nu?
Suntem OAMENI, ce dracu'!
P.P. Il iubesc pe Tolstoi, dar asta n-o pot inghiti!
Tot ce au scris inaintasii sunt doar repere pe care le urmezi sau nu,"viaţa, în sine, are un scop (acela de a trăi)"as pute scrie un roman pe aceasta tema si chiar o polemica.Si criminalii traiesc iar scopul lor e de a face nenorociri,important e cum traim, totul are un sens, chiar daca uneori facem compromisuri dar verticaltatea trebuie pastrata cred eu.De obicei cei ce stiu sa traiasca frumos stiu si a muri decent si vertical... fara sa murmure trist..."am trait degeaba"
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
