Echilibrul sta in "contactul" dintre bine si rau? Pai, acesti doi termeni sunt antitetici, relativi cum vrei sa-i numiti.

Dar exista oare un echilibru " avansat... mai avansa" decat cel dintre bine si rau, format numai din BINE? BInele reprezinta echilibrul suprem? Cum poate sa existe echilibru cand exista si rau? Practic, raul denota si imperfectiunile deci promoveaza oarecum degradare, in schimb binele o "ridica" si tot asa... un echilibru nu? Dar echilibrul unde exista numai BINE?
Astept pareri Sper ca-mi intelegeti punctul de vedere...

Cu parere de rau nu tind prin a-ti impartasi ideile si nu, nu-ti pot intelege nici punctul de vedere caci, daca e s-o iau dupa mine, din mai tot ceea ce ai incercat sa exprimi mai sus nu reiese decat, sa ma scuzi, un amalgam de nonsensuri.
"Consider ca poate exista, si de fapt exista dar aici va las pe voi sa ghiciti, echilibru punand in balanta si doar un singur, si numai unul singur, element."
Mizand singur pe 'bine', referindu-te la acesta ca la calitatea omului de a fii 'bun' in majoritatea circumstantelor de care se leaga, probabil nu sigur caci numai tu stii bine ce mai exact aveai in cap in timp ce-ti pregateai intrebarea.Cam asta reiese din intrebarea ta si am sa ma explic imediat.Luand-o intr-un mod cat mai simplu, logica ne spune ca atunci cand vine vorba de echilibru, de balanta imag. perfect sincronizata dintre doua 'lucruri' (aici depinde de contextul la care ne referim) total opuse dar care nu se pot exclude una pe alta caci sunt relative (niste comparatii exprimate numai la modul fig.), acesta nu poate 'exista' decat prin masurarea in balanta vietii a douanaturi diferite.Cum ar fi spre ex. si pozitivitatea cu negativismul, exclude una din cele doua si vei ramane cu nimic ori c-un intreg haos (dupa caz).
De ex. sa luam situatia data de tine, deci avem 'binele' pe de-o parte a balantei (sa spunem in stanga) si 'raul' pe cealalta parte a acesteia (dreapta).De vom incerca sa excludem un element din cele doua afisate pe 'masa' atunci ar mai ramane doar unul singur...adica am mai ramane totusi cu un element (unde initial au fost doua), corect?
Incorect, inlatura unu si le vei pierde pe amandoua caci coexista impreuna, nu degeaba sunt subiective.Dar hai sa incercam sa o luam si ca tine, sa spunem ca chiar de am inlatura elementul din dreapta l-am gasi dupa pe cel din stanga tot 'neatins', inca intact, acum se pune problema in felul urmator: cum ar mai putea balanta sa masoare 'greutatea' dintre cele doua, pentru a putea ajunge la concluzia ca se afla in echilibru ori ba, stiind ca n-a mai ramas din pozitia in care se putea realiza aceasta comparatie? Revenind la: Iale de unde nu-s!
Cum binele si raul nu exista in realitatea obiectiva atunci acestea din urma nu pot fi decat pur subiective, creatii ale mintii umane (in scopul de a ne mai largi orizontul diferentierii prin comparare), si deci nu ne putem referi la acestea decat vorbind despre ele la modul fig. in prop. pe care ni le formam.
Acum puteau fi foarte bine oricare alte (2) elemente puse la bataie in discutie insa privind contextul acesteia, am fi vorbit tot in termeni relativi atat tot ca cuv., cele de baza, ar fi imbracat alta forma si capatat alt inteles.