Este adevărat, gândeştete numai la anticipaţiile lui Jules Verne care la acea vreme erau considerate fantezii şi poveşti pentru copii mari, care în timp au devenit realităţi practice, unele devenind chiar banalităţi. Nu mai vorbesc de Leonardo da Vinci.
În schimb îmi amintesc de multe afirmaţii ale oamenilor de ştiinţă devenite hilare ulterior ( de exemplu afirmaţia că un aparat de zburat mai greu decât aerul nu va zbura niciodată sau văzând desenul unei girafe au negat cu vehemenţă că un asemenea animal poate exista ).
Multe invenţii se bazează tocmai pe acea posibilitate de a putea privii lucrurile nu ca un robot ci ca o fiinţă umană vizionară.
In imaginatie te poti retrage uneori dar nu prea mult...deci nu e mai importanta decat cunoasterea
Afirmatia e simpla, imediata. doar imaginatia inoveaza, cunoasterea plafoneaza...
Tot el spunea ca imaginatia nu este limitata spre deosebire de cunoastere.
Cum s-au inventat atatea de-a lungul timpului?
Cineva si-a imaginat cum ar fi sa... si a facut-o.
Cu tot ceea ce stim pana acum dar fara un gram de imaginatie, nu putem progresa/evolua. Dar nici imaginatia fara o baza de cunostinte nu ne-ar duce nicaieri. Preferabil e un cocktail, 51% imaginatie si 49% cunoastere.
Si eu daca spun ca Einstein e un prost, tu pe cine crezi? Pe mine sau pe el?
Parerea mea : Imaginatie 50% + Cunoastere 50% = Creatie 100% - astea sunt procentele si niciun +/- 1%.
Cred ca e valabil pentru cercetatori, pentru artisti. Pt un inginer care lucreaza in cercetare ar merge, pentru unul care e la intretinere e mai importanta cunoasterea, exactitatea, disciplina. Asta in profesie; pentru timpul liber cred ca oamenii nu mai sunt interesati nici de una, nici de alta. Divertismentul, placerile, gospodarirea "capitalului", necazurile, iau focusul.
Făcea pe grozavul. Dacă nu ar fi avut destulă cunoaştere, cu imaginaţia ar fi ajuns un caraghios, nu un savant.
O imaginatie bogata dureaza mult fata de cunoastere care e un produs social.