Era o curiozitate odata cum ca omul ar avea doar 2 frici de la nastere: frica de zgomotele puternice si frica de a cadea. Ei bine, eu nu prea inteleg, cum adica,, frica de a cadea"? Adica golul pe care il simtim in burta atunci cand cazi sau cum?
Si de ce aproape toata lumea are frica de intuneric(cand e mic)?
Frica de întuneric este la fel ca frica de necunoscut. Însă "frica de întuneric in propria casa" nu este o frica reală ci una indusă bazată pe de o parte pe încrederea pe care copilul o are in persoanele mature din acea casă; iar pe de altă parte intra in joc necunoașterea fenomenelor. Dacă tot timpul cei maturi se prefac in speriați atunci cei mici se vor speria si ei. Sau poate fi si invers, nefricosi pe viața, de exemplu: dacă un copil afle ca in cămara de alimente se afla borcane cu gem la care poate ajunge atunci nu-l mai poți speria nici cu baba Cloanța, nici cu turcii si tătarii, nici dacă iei becul si e beznă... nici cu șobolozaurii. Concluzia: Gemul este gem.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Fricele astea sunt mai bine explicate de psihologi sau de psihoterapeuti si nu trebuie neaparat sa le intelegi, ele exista. Si nu stiu de unde ai scos tu ca omul ar avea doar 2 frici de la nastere... sunt oameni care au si 100 de frici si altii care se descurca mai bine in situatii extreme si au un psihic mai bun si mai stabil.
Nu mai credeti tot ce cititi pe internet, internetul are 2 parti. Una buna si alta rea, depinde de tine cum stii sa le folosesti. Anumite informatii sunt false / partial false si trebuie sa cauti mai multe surse si sa le compari ca sa ajungi la un adevar la mijloc.
In alta ordine de idei, copii au frica de intuneric (majoritatea) deoarece vad tot felul de desene cu diferiti monstrii / balauri + parintii care ii mai sperie cateodata sau daca e obisnuit sa doarma cu un parinte mereu si deodata doarme singur, e si normal sa nu se simta in siguranta.
Asta e psihologia copilului mai mult si gasesti foarte multe articole pe internet legate de aceasta tema.
Succes!
Răspunde
Omul are mai multe frici de la nastere mostenite genetic, creierul uman este asamblat pe 3 parti
partea reptileana =frica,lupta pentru supravietuire,reproducerea
partea emotionala =iubirea,afectiunea,socializare
partea rationala =gandirea,ratiunea,creativitatea
e noi mostenim fricile unei reptile si a unui mamifer,reptila i este frica de zgomote puternice care pot indica un animal care vrea sa o atace, frica de a cadea in gol =mostenita de la mamifere,daca cazi din copac e naspa pentru tine, dupa cum vezi frica asta are si ia logica ei, frica de intuneric e tot o mostenire comuna cu a primatelor, suntem mamifere care dorm noaptea si sunt mamifere care vor sa ne manance cand dormim asa ca avem o frica mare, bine ratiunea e inhibata cand e vorba de supravetuirea noastra, cat de rational esti tot actionezi ca un mamifer sau reptila in caz de pericol
Ceva interesant e faptul ca omul nu mosteneste absolut nimic din ceea ce ne determina sa fim oameni, nu mostenim abilitatea de a scrie, de a vorbi vreo limba, de a fi creativ, inteligent tot ce inseamna acel creier rational
Răspunde De fapt, ray, chiar ma si intrebam. Daca niste oameni care n-ar fi invatat sa vorbeasca/citeasca/scrie(niste copii, ca sa fie mai plauzibil), pe parcursul timpului ei si-ar inventa,, o limba" a lor, cu propriile semne(litere) si reguli? Doar e in fiinta umana sa comunice
Uite un documentar despre copii salbatici http://documentare-online-subtitrate.blogspot.com/.......Salbatic.
Întunericul sau lipsa luminii ne îngreunează orientarea in spatiu si putem intra in necunoscut. Omul are o singură frica:cea de moarte. Respingerea zgomotelor sau sesizarea lor e fireasca, deoarece ele indica miscare in jurul nostru. Senzatia respingătoare de cădere o avem din momentul în care ne taiem cordonul ombilical care ne tine "legati" de mama.
Un fetus cand pluteste in placenta are senzatia ca e in cadere cand mama isi schimba pozitia corpului. In lichidul din placenta zgomotele se propaga mai puternic decat in aer deoarece undele sonore se propaga mecanic. In apa zgomotul are un impact mai puternic asupra urechii decat in aer.
Impactul cu lumina il determina pe bebelus sa o doreasca in timp ce intunericul nu-l atrage ci chiar il inspaimanta. Spaima de intuneric este indusa si de cultura si expresia "fortele intunericului" asociind intunericul cu ceva rau. Copilului i se spune de "bau-bau" in timp ce copilul priveste spre un spatiu mai intunecat.
In intuneric trupul e constient ca este necesar sa se fereasca de mai multe obiecte si ferirea asta se transforma in frica de intuneric in subconstient.
Fricile de care vorbesti tu sunt fobii! Fobia e un sentiment puternic de obicei declansat automat ca si sistem de aparare. Ele se dezvolta de obicei dupa o trauma puternica din trecut (de obicei copilarie). Frica de intuneric face parte din instnctul nostru de supravietuire, dar pana si aceasta frica poate fi depasita constient.
Legat de caderea poate avea doua semnificatii: 1. frica de a pierde sau ceda psihic. 2. frica de a pica in gol, de obicei asta se poate declansa ca o reactie daca exista probleme cu una din timpane, deoarece acolo se regleaza echilibrul locomotoriu al corpului cand ne miscam.
Parerea mea e ca noi, oamenii, asemuim caderea si zgomotele puternice cu moartea, noua nu ne este frica de zgomot, ne e frica de ce a cauzat zgomotul, ceva care "ne-ar putea rani", nu ne e frica de cadere ci de impactul cu solul pentru ca stim ca ne vom rani sau vom muri
In concluzie, nu ne e frica de zgomot sau cazaturi doar de moarte si durere
Acel copil nu are experiente din trecut deci de unde stie el?
Si cu frica de intuneric e acelasi lucru, nu iti e frica de intuneric, iti e frica de ce se afla in intuneric, ceva care "iti face rau"
Frica de întuneric este la fel ca frica de necunoscut. Însă "frica de întuneric in propria casa" nu este o frica reală ci una indusă bazată pe de o parte pe încrederea pe care copilul o are in persoanele mature din acea casă; iar pe de altă parte intra in joc necunoașterea fenomenelor. Dacă tot timpul cei maturi se prefac in speriați atunci cei mici se vor speria si ei. Sau poate fi si invers, nefricosi pe viața, de exemplu: dacă un copil afle ca in cămara de alimente se afla borcane cu gem la care poate ajunge atunci nu-l mai poți speria nici cu baba Cloanța, nici cu turcii si tătarii, nici dacă iei becul si e beznă... nici cu șobolozaurii. Concluzia: Gemul este gem.
Salut! In primul rand intrebarile tale sunt mai bine explicate de catre psihologi.
In al doilea rand iti pui o intrebare despre cadere iar dupa iti dai singur raspunsul.
Pe de alta parte nu asta are importanta, important este sa treci peste aceste frici ca sa-ti fie tie mai bine din punct de vedere psihic.
Stiu ca raspunsul meu nu prea are legatura cu intrebarea ta. Mersi!
-
anonim_4396 întreabă:
5 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
