Este adevarat ca timpul vindeca toate ranile? Chiar si pe cele mai profunde? Voi ati reusit sa treceti peste deceptii, esecuri, pierderi etc.?
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Da si nu, si o sa iti argumentez,
Eu in prezent am 18 ani iar mama mea a facut cancer de san cand eu aveam circa 7-8 ani, pe parcurs mi-a murit bunica in 2005 apoi bunicul in 2009 urmand ca in 2010 sa imi moara si mama culmea de ziua ei de nasterea si matusa mea la o luna fix dupa, Plus alte traume psihologice sa le numesc asa.
Timpul te ajuta sa treci peste pentru ca nu te mai gandesti la acel lucru iar daca te gandesti numai are aceeas intensitate un exemplu e, Nu orice om din lumea asta ar vrea afectiunea mamei sale in cazul in care ea numai e, din nou? Insa alti factori ca timpul oamenii din jur si persoanele aproapiate au facut adaptarea si trecerea mai usoara? Eu zic ca da, sau omul respectiv a avut un caracter mai puternic obisnuit cu greul, Cum de altfel ma vad pe mine singuratic mai ales ca locuiesc singur de 2 ani jumate si melancolic intr-un timp, Cele ce mau inconjurat mau schimbat si m-au facut sa devin mai realist decat eram si sa percep aceste dureri suferinte intr-un alt mod, Intr-adevar cum multi vor spune fata/femeia ne ajuta pe noi ca barbati sa trecem peste acele dureri intiparite in memoriile noastre mai usor, deoarece ne ofera ce pentru care sa ne dam ce avem mai bun si ne ofera afectiunea pe care altii o inlocuiesc prin vicii, Si in concluzie, imi cer scuze ca m-am dat ca exemplu si ca m-am abatut de la subiect o idee, Dar da timpul poate sa te ajute sa treci peste, si NU, nu te ajuta deoarece conteaza mult si factorii externi, oameni ce te inconjoara, felul tau de a fi, Gandirea, personalitatea, Tandretea si empatia primita de la anumite persoane, Cel putin pentru mine si in general asa e.
Hai ca nu s-a dus nimeni sa culeaga panselute la revolutia din '89 indiferent de cat de constienti erau sau nu participantii ce au devenit eroi la scurt timp dupa aceea chiar si fara sa-si fi propus asta in mod deliberat.
Parintii aceia traiesc in trecut si a devenit o bolnavie pentru ei egoismul de care inca pot da dovada dupa 24 de ani. Ca nu poti accepta moartea copilului pentru restul vietii e una, e firesc, dar ca nu poti trai mai departe e alta. Iar timpul si-a facut deja treaba asa cum se poate in randul fiecarui om, altfel deja si-ar fi luat ambii parinti viata pana astazi.
Timpul lasa si urme, cunoscute ca amintiri. Mai depinde si de personalitatea omului, capacitatea lui de a trece peste greutati, dar asta tot in timp se dobandeste. La unii mai repede, la altii mai greu, iar unii mai ghinionisti nici nu vor mai apuca sa constientizeze. Timpul tot isi cam face treaba prin simplul fapt ca omul e predispus natural uitarii. Atentie, uitarii, nu stergerii complete de memorie!
Formularea "timpul vindeca" induce multa lume in eroare.
Dar timpul nu e un actor al vietii, ci un decor, cand ia infatisarea unui apus de soare de primavara, cand o ploaie rece si revigoranta de noiembrie, cand o zapada alba si pura ca inocenta unui copil...si tot asa, dar e vorba de trairi ale omului, iar practic, iti interpretez clipul pe care l-am postat mai sus asa cum ar trebui interpretat, cu toate ca mai recent a devenit o bataie de joc pentru reclame cu Van Damme si Chuck Norris...dar asta e lumea in care traim!
Consider ca nu ai cum sa treci peste toate acestea pentru ca omul nu uita decat se preface ca iarta
O sa trec peste asta dupa ce o s-o strang de gat probabil insa nu cred ca o s-o mai vad vreodata.
Timpul nu le vindeca doar le ascunde si acestea pot iesi tot timpul la iveala, durerea ramane chiar daca vrei s-o uiti.
Nu este adevărat. Timpul doar te face să le uiţi mai mult sau mai puţin, îţi abate atenţia de la ele; aşterne o plapuma de ceaţă peste ele, ca să zic aşa. Dar amprentele, cicatricile rămân pentru totdeauna şi lasă urme şi asupra propriei persoane.
De-aia a inventat Dumnezeu uitarea pentru ca cu timpul uitam
si prin uitarea ne vindecam din deceptii, esecuri, pierderi etc...
Timpul nu vindeca, doar trece. unele lucruri raman inscriptionate in sufletul tau pentru totdeauna..nu timpul este cel ce vindeca, ci persoana pe care o ai alaturi.
Si adevarat si fals. Unele rani nu pot fi vindecate nici intr-o mie de ani.
Peste unele deceptii, esecuri, pierderi se poate trece, altele lasa regrete permanente. Si timpul nu vindeca chiar toate ranile, nu e un doctor asa de bun... insa pe unele le amelioreaza, le estompeaza.
Si mai mult decat atat, as zice ca timpul e chiar un doctor prost, daca e doctor estetician!
Tine de memorie. Daca nu actionezi asupra ei cu acelasi stimul pentru o perioada indelungata, amintirea o sa se estompeze.
În niciun caz! nu trebuie ca noi să așteptăm ca problemele noastre să fie vindecate de către timp... Nu cred că a fost dovedită această chestie ( timpul rezolvă probleme) 
iar dacă este așa, precum spun unii... cum ar fi ca toată lumea să aștepte ca timpul să le rezolve pe toate 
nu prea are logică ( zic eu )
Da,pot spune ca e adevarat...partial 
. Adica unele rani, esecuri sau pe scurt lucruri care m-au facut sa sufar, am trecut peste dar cele mai profunde... unde rana e mai adanca, nu am trecut peste
Timpul nu videca toate ranile...doar ca noi ne maturizam si avem alt punct de vedere asupra lor
Chm! poate ca sunt prea mica ca sa trag concluzia asta dar...nu cred ca timpul vindeca toate ranile...serios,adica din propria experienta mi-am dat seama de asta
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
