Este "mandria" un pacat? Argumentati!

Cuvantul 'mandrie are f.multe nuante si este folosit in diferite situatii. Daca il facem sinonim cu aroganta e un defect al personalitatii, dobandit sau innascut
; daca il inlocuim cu fudulia cuvant care-i placea lui Sadoveanu, e usor rizibil dar asociat cu o anume inocenta, daca il apropiem de orgoliu neaparat apare nuanta de demnitate sau chiar stima de sine chiar daca exacerbate; in franceza e asociat si vanitatii chiar daca aceasta nuanta ne conduce spre desertaciune...Nuantele pot fi si altfel.Nu numeste oare cultura populara pe femeia frumoasa si iubita:"mandra"? Si daca tot vorbim despre nuante, una e sa iesi in lume si sa arati ce blana de milioane ai si alta e, intr-o lume dispretuitoare si intr-o vreme cand altii scuipa injurii pe propria lor tara sa ai curajul sa spui;'Sunt mandru ca sunt roman!"... Daca e un pacat? In sensul biblic, da.In ce ma priveste sunt atenta la nuante. Vad, insa nu condamn pe nimeni caci daca e pacat el isi are in sine-si pedeapsa...

Sa fii mandru de faptele tale pozitive si de realizari este bine. Daca am castigat olimpiada de matematica ce fac? nu pun medalia la gat? Nu ma urc pe podium.nu ridic premiul ca sa nu par mandru. Dar ce am facut un fapt rau? i-o fi frica domnului sa nu par mai destept decat el? nu vad de ce sa fii mandru degeaba. poate de prost .asta nu e bine."D-zeu" zice ca sa nu fii mandru...nu-mi pasa ce zice ATAT TIMP CAT AM DE CE SA FIU MANDRU, SUNT!

Cred ca mandria e un pacat in masura in care o folosim sa-i umilim pe altii, sa-i punem la colt, sa dam ordine si sa ne credem suoeriori. Atata timp cat esti mandru de ce ai realizat prin tine si nu uiti ca intotdeauna se putea mai bine, atata timp cat mandria include si o doza buna de "cap plecat" in fata celor mai buni decat tine, n-o consider un pacat.
Stiu ca in Biblie e considerata un pacat, dar nu cred ca trebuie luat ad literam. Eu chiar cred ca Biserica considera un pacat acea mandrie desarta, mandria acelor oameni care nu au cu ce se mandri, dar o fac din rautate si trufie.

Scrie clar in biblie sa nu vorbim cu ingamfare (mandrie) pentru ca numai Dumnezeu poate cantari lucrurile iar, Dumnezeu ii coboara pe cei mandrii iar celor smeriti le da har. Mandru inseamna sa te pui pe tine primul, vai ce tare sunt eu, si sa nu ii recunosti toate meritele lui Dzeu care ti le-a dat.

E pacat sa nu fii mandru de ce esti, cand ai cu ce sa te mandresti!
Nu sunt habotnica!
Multi declara ca il iubesc pe Dumnezeu, dar isi invidiaza si urasc aproapele...adica, creatia LUI...si isi manifesta vizibil ura...si invidia!
Halal credinta!

Mandria poate sa fie - de tara, de realizarile altora, de copii sau de parinti, poate insemna o bucurie, incredere in tine, demnitate... Mandria cu sensul de orgoliu, ingamfare, superioritate fata de altii - este un pacat. Cred eu ca mandria in doze rezonabile este chiar necesara.

Ce intelegi prin "mandrie" si ce prin "pacat"?
deoarece ambele sunt notiuni foarte generale...
Si foarte larg interpretabile...

Cand vorbim despre anumite lucruri, ne raportam si la vremurile si societatile in care traim acum. Da, mandria a fost considerata, si este in Biblie, cel mai mare pacat, pentru ca astfel Lucifer a cazut din taramul ingerilor, iar de-acolo au pornit toate pacatele. Trebuie sa recunoastem insa ca trebuie sa fim constienti de realizarile noastre si daca ne mandrim (ne laudam), atata vreme cat apreciem munca/valoarea celorlalti, meritam sa apreciem si valoarea/munca noastra. "Oamenii dotati sunt mereu constienti de valoarea lor" - spunea Goethe. E bine sa fii mandru, chiar indicat, atata vreme cat nu incalci legile moralitatii si libertatile celorlalti

Eu sunt habotnic Antonia cand vine vorba de credinta.

Raspunsul e simplu: Mandria este CEL MAI MARE PACAT deoarece a fost primul pacat facut, pacatul primordial facut de Diavol, INGERUL FRUMOS SI STRALUCITOR care datorita mandriei aspectului sau a vrut sa fie mai sus de Creator... Din mandrie izvorasc si celelante pacate, mai ales ca este un pacat "dulce" si deci greu de observat si combatut.

Da.este unul dintre cele sapte pacate capitale. iar acestea sunt:
mandria
zgarcenia
desfraul
invidia
lacomia
mania
lenea.

Mandria este fara indoiala, samanta multor fapte mari.
Eu nu consider mandria ca pe un pacat.
Mandria nu este decat sentimentul, adevarat sau fals, pe care il avem despre marea noastra perfectiune.Acest sentiment depinde de comparatia pe care o facem intre noi si altii, in favoarea noastra, dorinta ascunsa si deghizata de a dobandi stima publica.
Mandria este germenul atitor virtuti si talente, incat nici nu trebuie sa speram ca o vom distruge si nici macar sa incercam a o slabi, ci numai sa o indrumam spre lucruri cinstite.

Pai daca ai ceva, de ce sa nu te mandresti cu acel lucru?
Daca esti frumoasa descopera-te, daca ai haine noi arata-le

Eu am invatat la religie ca da.si este un pacat capital, deoarece de la mandrie "izvorasc"o multine de pacate.cum ar fi lauda. s. a.(sunt catolica)

Daca sunt mandra de ce am realizat pana acum, nu consider ca fac un pacat. Daca insa mandria ma face sa ii desconsider pe cei din jurul meu...atunci da, poate fi privit ca un pacat.
Din punctul meu de vedere nu trairea personala este un pacat, ci felul in care se rasfrange asupra celorlalti- si aici nu e vorba doar despre mandrie... daca fumez nu e un pacat, dar daca fac asta langa un copil, sau langa un nefumator, sau langa o femeie gravida...devine un pacat... daca beau un pahar de vin nu e un pacat, dar daca din cauza lui lovesc cu masina pe cineva, devine pacat...
Exemplele de genul asta pot continua...

Este posibil ca in biblie mandria sa fie un pacat, dar cred ca are multe intelesuri...toti spun ca este pacat sa fii mandru, dar tuturor adorati acest sentiment.de exemplu cum poti sa nu fii mandra cand ai un copil, sau cand iei un examen? sunt de parere ca mandria este foarte buna atata timp cat o folosesti numai pentru tine si nu impotriva altor pesrsoane!

1 Dumnezeu urăşte mândria, deci trebuie să o urâm şi noi
" Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura… mincinoasă, iată ce urăsc eu."
Dacă cu adevărat vrei să ai un caracter frumos, atunci vei tinde să ai caracterul lui Dumnezeu. Aceeaşi atitudine trebuie să o avem faţă de mândrie, fie că o vedem la alţii fie că o observăm la noi. Unii încurcă mândria cu respectul de sine, şi cred că dacă sunt mândri - se respectă. Un caracter frumos nu are mândrie, nu caută motive să fie mândru (nu se crede cel mai important din viaţa sa ). Un caracter frumos caută să aprecieze pe cei din jur, şi se bucură împreună cu ceilalţi. Dacă eşti mândru vei căuta ca toată lumea să facă tot lucrul pentru tine.
2 Mândria aduce cu sine şi ruşinea Dumnezeu spune că odată cu mândria vine şi ruşinea. „Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi." Mândria, lauda de sine - este încrederea că tot ce se întâmplă cu noi depinde doar de noi şi de ceea ce facem. Mîndria este şi neacceptarea voia lui Dumnezeu pentru tine
3Este un păcat.„Fiindcă n’au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.Astfel au ajuns plini de… trufaşi, lăudăroşi…. Şi, măcar că ştiu hotărîrea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totuş, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac."
4 Cel mândru neagă existenţa lui Dumnezeu. O persoană mândră, va insista ca toată atenţia să-i fie acordată doar ei. Nu Creatorului, ci propriei persoane. Astfel va ajunge să nege pe Dumnezeu.„Cel rău zice cu trufie:,, Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu!" Iată toate gîndurile lui." Aceasta îmi tot aminteşte de un copil răsfăţat care doreşte toată atenţia celor din jur. Din păcate, nu toţi au trecut cu succes de etapa copilăriei. Unii fac orice ca să fie luaţi în seamă.
5 Dumnezeu va pedepsi mândria oamenilor. Deoarece este Judecător, EL va pedepsi acest păcat a oamenilor. „Aşa vorbeşte Domnul:, Aşa voi nimici mîndria lui Iuda şi mîndria peste măsură de mare a Ierusalimului. "
7 Ce să faci dacă ai acest defect de comportament? Dacă ai realizat pericolul mândriei, atunci cere-I iertare lui Dumnezeu, deoarece orice păcat este un păcat împotriva lui Dumnezeu. În Biblie este redat un caz a împăratului Ezechia :„Dar Ezechia n’a răsplătit binefacerea pe care a primit-o (de la Dumnezeu) căci i s’a îngîmfat inima. Mînia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim.Atunci Ezechia s’a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mînia Domnului n’a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia." Fii atent, căci mândria ta poate afecta viaţa celorlalţi. Alege să fii dependent de Dumnezeu, şi să-I dai Lui toată lauda! Dumnezeu să vă dea înţelepciune, ca să fiţi vrednici de chemarea Lui.
Doamne ajuta!

DA

DA! ESTE! Atat pot sa argumentez!

Da este. De altfel scrie si in Biblie lucrul acesta. Acus cateva zile am citit viata Parintelui Cleopa, Dumnezeu sa-l ierte! Pe mine m-a impresionat foarte mult viata sa, eu care ziceam mereu:,, cine-i sfant in ziua de azi cand vezi cate se intampla?,, Ei uite ca exista si astfel de oameni care se roaga neincetat, dorm doar 3-4 ore pe noapte si in rest se roaga incontinuu.,, Rugaciunea spunea parintele Cleopa este hrana sufletului la fel cum mancarea este hrana trupui, asa ca hraneste-ti si sufletu sa nu moara.,, Aici unde am citit viata lui erau fragmente in care vorbe parintele despre ispite, despre mandrie, el deseori zicea,, mosul Cleopa,, sau mosul putregai,,. El se arata mai pacatos, mai avar, mai rau decat toti ca sa arate ucenicilor lui care le placeau lauda, lucrarea smereniei.

_ normal k este un pacat. dar ma intreb:oare este cineva care se mandreste cu ce are in suflet si nu exteriorul?_

Da mindria, preentia falsa si inshelciunea este un pacat si Un crestin in comentariul sau scrie;"Daca cineva doreste sa faca ceva pentru Dumnezeu o face din placerea sa si din agoniseala vietii lui. Eu stiu caci cuvintul lui D-zeu nu se vinde pe bani"
Foarte corect si de apreciat mesajul! Azi insa vedem ca unii si pe parte spirituala doresc sa profite de sinceritatea celor din jur si astfel interesul in evanghelizare este el; de expunere personala si cu interes personal! Eu acest lucru pot sa il scriu si sa il documentez in persoana; asa ca pretinsului evanghelizator Stefan Tohatan pe care il cunosc foarte bine de cind era mic si pina in ziua de azi, ii scriu acest lucru! Nu doresc prin ce scriu sa ii aduc cuvinte de injhosire, ci ca un frate de credinta in pretentia ce o detine inainte de a predica la cineva, mai intii sa se autoexamineze si sa ajunga o lumina in vorbire, purtare, traire si slujire! Fiinca in Sfintele Scripturi ce se scrie despre cei ce ajung sa propovaduiasca si sa invete pe altii?…"fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie."
Haide -ti sa citim ce apostolul Pavel explica prin cuvintele din 1 timotei 4 cu 16;
"Fii cu luare aminte asupra ta însuţi şi asupra învăţăturii, pe care o dai altora: stăruieşte în aceste lucruri, căci dacă vei face aşa, te vei mîntui pe tine însuţi şi pe cei ce te ascultă."
Intradevar cind cineva devine o pilda; în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie, merita luat in considerare si trebuie apreciat efortul sau si chiar sustinut in lucrare! Dar cind aceasta persoana nu se gaseste in aceste calitati si pretinde ca este un evanghelizator atunci ce se poate scrie si face? Si de ce spun acest lucru? Nu pentru a bloca predicarea si vestirea EVANGHELIEI, ci pentru ca cei ce au pretentii de evanghelizatori sa devina persoane noi pocaite cum scrie apostolul Pavel in efeseni;" Vă sfătuiesc dar eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într’un chip vrednic de chemarea, pe care aţi primit -o,
2cu toată smerenia şi blîndeţa, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste,
3şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii."
Ei, daca nu se compoarta vrednic de aceasta chemare pe care pretinde STEFAN TOHATAN CA O ARE, atunci ce pot sa scriu si sa spun despre el? Ca articolul lui si el merita laudat? Ca este o persoana cinstita? Ca este cu adevarat un evanghelist? Cind pe mine din pricina fratelui sau Nicu Tohatan in familie m-a lasat cu creditul stricat si in suspans pentru o suma de 128 de mii de dolari! Este corect? Este cinstit? Deci fratii mei lucrurile sint triste si acestea trebuie sa apara la lumina! Eu nu vorbesc si nici nu il invinuiesc in dreptul nimanui ci al meu si stiu ce vorbesc si scriu! Si voua nu va vine sa credeti aceste lucruri si chiar unii ma judeca pentru ce scriu! Insa dragii mei acesta este adevarul si pentru adevar si Domnul; Isus a suferit! Dar se vede ca unii nici nu doresc sa il cunoasca si sa stie despre el! M-ai mult ca atit stimatii mei apostolul Petru prin intiia sa epistola capitolul 4 si versetul 15 ce scrie?
"Nimeni din voi sa nu sufere ca ucigas, sau ca hot, sau ca facator de rele, sau ca unul care se amesteca in treburile altuia."
EU SPER CA IN CITIREA MESAJULUI VA MEMORA ACEST VERSET SI ISHI VA DA SEAMA CU CE A GRESHIT FATA DE MINE SI FAMILIA MEA!
Si daca nu si doreste sa stie sint la dispozitie si in fata pastorului CRISTI IONESCU SI A CEL PUTIN DOI MARTORI DUPA CUM SCRIPTURA SPUNE, POT SA II EXPLIC CE II REVINE DIN ACEST VERSET! Si pina atunci sa se caiasca, sa se pocaiasca fiindca Domnul ne cerceteaza si in pretentie nu doreste sa i se intimple ce altora sa intiplat cind au mintit pe Duhul Sfnt!
Deci daca cercetam SCRIPTURILE SA LUAM BINE AMINTE ASUPRA MESAJULUI SI INDATORIRI NOASTRE FATA DE DUHUL SFINT, PORUNCA TATALUI CERESC SI INVATATURA DOMNULUI ISUS HRISTOS FIINCA IN A DOUA SA EPISTOLA APOSTOLUL IOAN CE SCRIE IN VERSEUL 9?
"Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n’are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul."
Asadar dorim noi ca sa il avem pe TATAL SI PE FIUL? DACA DA ATUNCI SA INTELEGEM INDEMNUL APOSTOLULUI PAVEL DIN EFESENI 4 CU 22 LA 32; 22cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;
23şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre,
24şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
25De aceea, lăsaţi-vă de minciună:,, Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul", pentrucă sîntem mădulare unii altora.
26,, Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi". Să n’apună soarele peste mînia voastră,
27şi să nu daţi prilej diavolului.
28Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.
29Niciun cuvînt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce -l aud.
30Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.
31Orice amărăciune, orice iuţime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.
32Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v’a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos."
CIT DE ADEVARAT ESTE ACEST INDEMN? SI CUM AJUNGEM SA IL APLICAM DACA PRTINDEM CA aM DEVENIT SI SINTEM PESONALITATI NOI?
Ce poti sa ne raspunzi Stefane? Iti astept raspunsul si aici si in particular si in fata bisericii! Ai curaj sa te marturisesti in vina ce o detii fata de familia mea? Eu ma rog Domnului sa te pocaiesti sa deii un adevarat evanghelist si pe urma sa si simti ce eu am ajuns sa simt de cind tu m-ai involvat in acest impas ce este in valoare de 128 de mii de dolari! Frumos din partea ta, dar nu uita ca Dumnezeu cerceteaza inima si persoana si ce ai reusit sa faci la altii o sa se intoarca si asupra capului si familiei tale fiindca DUMNEZEU ESTE SFINT, DREPT SI NU JUDECA CU PATINIRE CUM FAC UNII, CI IN DREPTATE! SI EU MA INCRED DIN TOATA INIMA SI ASTEPT CLIPA SA VAD JUDECATA IMPLINITA SI PE URMA SA DISCUTAM! SI SA VEDEM CUM AJUNGI SA TE POCAIESTI ATIT TU CIT SI FRATELE TAU; NICU TOHATAN! Cu toata stima si tot respectul va salut cu salutul crestinesc al apostolului Ioan care zice;"Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste!"viorel chis!

Da dar totusi ma gandesc daca exista cineva care se mandreshte q ce are in suflet si nu q fizicul, q exteriorul.

Da, este un peăcat mare.Deoarece dacă eşti mîndru uiţi că Dumnezeu a făcut tot ce a putut pentru tine.

Bineinteles ca NU este un pacat mandria! nu ai mandrie nu esti om... fara acest joc al vietii numit"mandrie"viata ar fi fost extrem de plictisitoare.cat traiesti te chinui sa reusesti sa ajungi cat mai sus sa fii mandru de tine tu si urmasii tai!

Ce este mandria?! mandreia este opusul smereniei. un model de smerenie desavarsita impletita cu iubire este Hristos care sa smerit pe Sine pana la moarte si inca moarte pe cruce. mandria este " virtutea" vrajmasului diavol. asa dupa sfantul Ioan Damaschinu cum intunericul este lipsa lumini, raul lipsa binelui, moartea lipsa vietii asa si mandria. " nu iubiti lumea, nici cele ce sunt in lume. Daca cineva iubeste lumea, iubirea Tatalui nu este in el, pentru ca tot ce este in lume, adica pofta trupului si pofta ochilor si trufia vietii, nu sunt de la Tatal, ci sunt din lume. ( 1Ioan 2, 15-16). De mandrie se scapa foarte greu numai harul lui Dumnezeu sa ne daruiasca smerenia. era o apoftegma din Pateric despre smeranie : A zis avva Daniil, ca in Babilon o fata a unuia din cei mai mari avea drac. Si tatal ei avea un calugar iubit, si acela i-a zis lui : nimeni nu poate sa tamaduiasca pe fiica ta, fara numai sihastrii aceia, pe care ii stiu si de ii vei ruga pe ei, nu vor voi sa faca aceasta pentru smerenie. Ci aceasta sa facem : cand vor veni in targ, faceti-va ca voiti sa cumparati vase. Si cand vor veni sa ia pretul lor, sa zicem lor sa faca rugaciune si cred ca se va tamadui. Iesind ei in targ, au aflat pe un ucenic al batranilor, sezand ca sa vanda vasele lui. Si l-au luat pe el impreuna cu cosnitele, cum ca ia pretul lor. Si cand a venit calugarul in casa, a venit si indracita si i-a dat o palma, iar el a intors si cealalta fata, dupa porunca Domnului. Si muncit fiind dracul, a strigat zicand: o, sila! Porunca lui Iisus ma scoate. Si indata s-a curatit fata. Si dupa ce au venit batranii, le-a povestit lor ceea ce s-a facut. Si au proslavit pe Dumnezeu si au zis : obicei are mandria diavolului, sa cada prin smerema poruncii lui Hristos. sau
Povestit-a avva Ioan cel de la Chilii zicand ca o femeie pacatoasa era in Egipt, frumoasa si bogata foarte si boierii veneau la dansa. Deci, intr-una din zile a avut vreme sa vina la biserica si a voit sa intre inauntru. Iar ipodiaconul, care sta la usi, n-a lasat-o, zicand : nu esti vrednica sa intri in casa lui Dumnezeu, caci esti necurata. Iar in timp ce se certau a auzit episcopul galceava si a iesit. Deci i-a zis lui femeia : nu ma lasi a intra in biserica? Si i-a zis episcopul : nu iti este slobod sa intri, ca necurata esti! Iar ea umilindu-se, i-a zis : nu mai pacatuiesc! Si i-a zis ei episcopul : de vei aduce aici averile tale, stiu ca nu mai pacatuiesti. Iar dupa ce le-a adus ea, Iuandu-le episcopul, le-a ars. Si au intrat in biserica, ea plangand si zicand : daca aici asa mi s-a facut, oare acolo ce-am sa patimesc? Si s-a pocait si s-a facut vas al alegerii. 2) Zis-a avva Ioan al Tebaidei : dator este calugarul, mai inainte de toate sa ispraveasca smerita cugetare, ca aceasta este cea dintai porunca a Mantuitorului, care zice, fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este Imparatia cerurilor.( + )
( + ) Matei V, 3 sau 49) Zis-a iarasi : omul are trebuinta de smerita cugetare si de frica lui Dumnezeu totdeauna ca de suflarea ce iese din narile lui.( Avva Pimen) si ca smerenia este biciul de foc a lui Dumnezeu asupra diavolului. Mandria si smerenia sunt doua antonime : una aduce moarte vesnica iar alta viata vesnica.

Mandrie sau pretuire? daca e mandrie e pacat, cred ca realizarile mele nu au suportul lui Dumnezeu, dar fara voia lui Dumnezeu nimic nu se poate face, dar daca pretuiesc, atunci am o buna cuviinta in toate, moderatie si pretuiesc: ca sunt roman, pentru ca stiu ca pentru neamul meu s-au jertfit ostasi, domnitori, sfintii inchisorilor, stiu care este esenta neamului romanesc, pretuiesc ca am un copil pe care mi l-a dat Dumnezeu, pretuiesc viata ca dar sfant, pretuiesc semenii si ii respect pentru ca sunt chipul lui Dumnezeu

Da

Teoretic, este. Si totusi, mi se pare normal sa fii mandru de ce ai realizat. E meritul tau. Cat timp nu esti ingamfat si laudaros, ci te bucuri in liniste sau pur si simplu iti manifesti bucuria, e ok imo.

Problema inegalitatii dintre oameni nu trebuie vzuta din perspectiva statutului economic sau social, ci ar trebui luate in considerare si deosebirile de mentalitati, precum si modelul fiecaruia de a intelege valorile individuale, in raport cu cele generale unanim acceptate. Intru cat acestea din urma sunt foarte des rasturnate, consecinta este o invitabila confuzie ce antreneaza dificulatati de intelegere corecta a lucrurilor.