Exista doua posibilitati, fie citatul este mult prea genial si din acest motiv nu-l pot intelege, fie este cu adevarat lipsit de logica.
Aici cu siguranta se refera la caderea in pacat unde cineva e ispitit si da de "gustul" viciilor; o patima a pacatelor.
Se refera la obiceiurile, deprinderile si lucrurile care pot deveni usor un viciu, dand dependenta.Viciile nu sunt reprezentate neaparat de alcool sau droguri, ci de acele lucruri pe care ni le dorim foarte tare si in numele carora suntem capabili sa facem sacrificii sau actiuni necugetate. Putem considera cercul ca fiind una din dorintele noastre.Pe masura ce acestea devin tot mai puternice ne intuneca ratiunea, ne controleaza, ne domina.Citatul asta imi aduce aminte de gollum care din obsesie pentru un inel (un cerc, deci ) a fost capabil sa ucida si sa tradeze.Nu i-a pasat nici macar de faptul ca s-a transformat intr-un monstru si asta pentru ca slabiciunea lui pentru "nepretuit "ajunsese de necontrolat, fiind mai importanta decat viata insasi Concluzia:orice lucru oricat de banal si de neinsemnat ar parea poate fi transformat de om intr-un viciu atunci cand mintea lui ii da o importanta mai mare decat o are in realitate
Interesanta si expresiva abordare!
La o paralela cu inelul gollum-ului din Cele doua Turnuri nu ma gandisem... eu ma cramponam in semnificatia "cercului" ca "anturaj", a "mangaielii" ca "laudat" si a "viciului" ca o "cadere in pacatul mandriei"... cum s-ar zice: "in orice anturaj daca te apuci sa iti lauzi fara motiv prietenii, mai devreme sau mai tarziu li se urca muschii la cap"