Fiecare iubire reprezinta o aventura in care pleci in cautarea unui orizont unic; adica a supremei tale dimensiuni sufletesti. Dar o iubire la capatul careia nu culegi amara invatatura ca toate orizonturile sunt amagiri si nu exista decat orizonturi pierdute. Gandindu-te mai bine, tu, eu, el, ea; n-a fost nici-o clipa iubire adevarata.
Din iubire renunti la toate orizonturile lumii, iar la sfarsit ramai cu amarul gust al amagirii.
Niciodata nu ne pierdem speranta ca vom atinge un orizont al iubirii!
Nu acceptam aceste chipuri ale iubirii si mereu vom porni intr-o noua calatorie, pentru o iubire adevarata.
Reprezinta iubirea o calatorie vesnica?
Iubirea in sens spiritual poate ca da.
Altfel iubirea pamanteana este ca un drum printr-o expozitie cu tablouri minunate. Mergi, te opresti, il admiri, inveti ceva si apoi mergi mai departe. In cele din urma, cei mai fericiti gasesc tabloul de care nu se indura sa se mai desprinda, indiferent ca in sala cealalta sunt altele si mai frumoase poate (uite se ved prin usa intredeschisa, unele sunt chiar cu rame aurite).
Dar iubirea te tine aici admirand tabloul si lasandu-te scaldat/-a de lumina care vine dinauntru, cu aer de primavara.si multe multe multe altele. De cele mai multe ori, ora inchiderii te prinde asa cu inima plina de dragoste, mangaind incet rama tabloului (uite locul s-a lustruit si miroase frumos, a dragoste).
Asta este iubirea adevarata!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Iubirea este cel mai frumos lucru, din iubire putem fi ceva mai flexibili, iertatori. In concluzie: iubire= implinire pe plan sentimental!
Răspunde
In limita in care nu renuntam da, reprezinta o calatorie vesnica mai presus de viata asta.Pentru ca pana la urma uncul lucru care ne ramane cand nu mai avem nimic este fie amintirea dragostei fie chiar dragostea.Si asta ne da puterea sa mergem mai departe. E destul de greu sa iubesti din nou pentru ca fiecare iubire e diferita, de fiecare data iubesti altfel dar nimic nu e imposibil atat timp cat spiritul cauta dragostea
Eu sper că nu reprezintă o vesniCĂ CĂlătorie. Oricum, mă simt ca într-o telenovelă când citesc ce ai scris. Cred că tu eşti (mai degrabă vrei să fii) poet, sau un alt fel de artist, că eşti cam pe altă lume cu simţirile ăstea.
Daca pui problema asa, DA.
E o chestie de abordare. Daca incetezi sa vezi in celalalt un ideal nu ajungi niciodata la dezamagire. Daca te simti ca fiind un intreg, sigur nu iti percepi iubirile ca jumatati, ci doar ca fiinte cu care relationezi atata vreme cat exista ceva in comun. De fapt eu chiar am o problema cu ideea asta, "jumatatea mea"- ce dracu, ca nu-s o juma' de om!-. La fel am o problema cu "pentru totdeauna", fiindca noi ne schimbam in timp, si nu neaparat la fel ca iubtul/-a. Stiu ca o sa imi dai "stupid", dar cred ca mentalitatile sociale sunt cele defecte.
Calatorim pe un grafic, grafic al iubirii, cu suisuri si coborasuri. De norocul fiecaruia depinde forma acestui grafic.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
