Cateodata cand explic ceva, si de fata sunt mai multe persoane, la un moment dat ..ma pierd. Mi-e teama de efectul de turma.
De prostie,de aceea fac tot ce-mi sta in putinta ca sa nu ma molipsesc de la deja prea multi bolnavi ce bantuie zilnic, oriunde, purtand, uneori, chiar cu mandrie, aceasta boala.Ar mai fi o temere, o paranoie, impotriva neajunsurilor batranetii, de aceea mi-a incoltit, fara cale de intoarcere, ideea sa ma eutanasiez pe la 50-55 de ani.Cand vad cat de perfid actioneaza batranetea si te transforma intr-o leguma neputincioasa, care mai mult le produce suparari celor din jur, ma cutremur si sunt clar decis: "Nu, nu si la mine, nenorocito!"
Mi-e frica de paianjeni, foarte tare. As putea sa sar de pe planeta cand vad unul.
A doua frica e o situatie in care sunt in imposibilitatea de a face ceva minute in sir inainte sa mor. De exemplu, prabusirea cu un avion sau ceva de genul.
Unele citate chiar nu au logica. Sau posibil sa nu le inteleg eu logica.
Imi poti explica si mie logika acestui citat?
Singura mea frica este curajul meu.
Nu stiam de aceasta fobie. Teama de a gresi, teama de imperfectiune.
Interesant.
Nu ştiu, nu am o frică 'mai specială' în fiecare zi găsesc găsesc un lucru de care să îmi fie frică, e ciudat dar aşa sunt eu.
Cea mai mare frica a mea este sa nu pateasca copilul meu ceva rau. Cei care aveti copii ma intelegeti.
Gandaci o.O de ei imi e cel mai frica...
Si mi-e un pic frica de intuneric. dar asta asa nu mereu...
Gandacii ma fascineaza pe mine. De mic am avut ca pasiune insectele.
In special furnicile
Mi-e frica de faptul ca nu stiu cand voi muri, daca ma va durea si daca voi ajunge in rai.Si..drept sa spu..nu prea stiu daca voi ajunge in rai.A doua mea frica este aceea de albine si insecte mari.LE URASC!