Gelozia porneste din copilărie?
Cum reacționati voi cand sunteti gelos?

* a-i fi

Da,iti dau un exemplu: discriminarea la partaj.

În copilărie, am avut şi eu momente în care eram geloasă, dar, cu trecerea timpului, n-am mai avut.

Sunt geloasa si când cineva respira in preajma cuiva pe care-l consider ca fiind al meu.
Reactionez naspa.O urăsc insantaneu pe persoana respectiva.

Citeste cartea Gelozia de Paul Hauck, are toate raspunsurile pe subiect. Cum reactionez eu? Ma enervez, dar nu am mai fost geloasa de mult timp.

Da, pornește încă din copilărie, spre exemplu: când o mamă are doi copii și îi dă atenție mai multă unuia, iar celălat e gelos.
Sau când ești gelos pe un prieten, că are haine/jucării mai frumoase.
Eu acum am 15 ani, însă nu racționez într-un fel anume când sunt geloasă. Doar am un sentiment negativ, care mă face să mă simt incomod.

Pana si animalele pot simti gelozie. Intr-un mediu competitiv/social (grupuri) e foarte simplu de indus.
In mare parte reactia e una de frica de a pierde ceva, in general increderea in sine, deci devii si mai defensiv.
Nu trebuie vazuta neaparat ca o calitate negativa atat timp cat nu e una dusa la un prag extrem.
E ok sa experimentam gelozia, pe de alta parte invidia mai putin, insa si ea naste niste frustrari bune de multe ori pentru a te face sa progresezi ca om, dar din pacate nu toti manevreaza aceasta stare/sentiment in acelasi mod.
In sens religios devine si mai interesant, cum ca e normal ca Dumnezeu sa fie gelos, dar omul n-are voie sa fie invidios (e pacat).

Părerea mea e ca gelozia pornește de la iubire. E normal sa fi gelos cand iubesti