Cat de mult contam? Adica, suntem ca o picatura de apa dintr-un ocean imens. Daca am disparea, nu s-ar sesiza nici o diferenta. In acest univers care se tot mareste, sunt miliarde de galaxii, fiecare galaxie continand miliarde de stele, fiecare stea are zeci de planete si aproape fiecare planeta are un anumit numar de sateliti naturali. Planeta noastra este in acest univers, exact ca o picatura de apa dintr-un ocean imens, daca ar disparea, nu s-ar sesiza nici o diferenta. Deci cat de mult contam? Eu as spune ca deloc. Care este scopul existentei noastre? Niciunul? Daca nu avem nici un scop, de ce mai existam? Am devenit ca niste paraziti pentru propria noastra planeta?
Voi ce parere aveti legata de intrebarile de mai sus?

Sunt de acord cu tine dar nu vreau sa vorbesc despre Dumnezeu la cineva cu numele AnimeLover intelegi? si care traieste de pe o zi pe alta si care crede ca traieste fara scop, mai bine il las sa se certe cu altul decat sa imi fac eu nervi cu toate ca nu imi respect datoria mea de crestin ortodox.

Tinere,, etapa viitoare venim langa voi in clasament, iese egal in derby-ul cu City si batem pe Crystal Palace,, se complica treaba cand vine The Arsenal acolo la lupta!
Am fost nevoit s-o bag si pe Arsenal in discutie, doar face parte din viata mea, corect?

"Man is the only creature that refuses to be what he is." Camus

Asta se cheama sa judeci o carte dupa coperta. Si ce daca am numele AnimeLover95, asta nu inseamna ca nu pot avea discutii cu alti oameni despre diferite subiecte.

Dacă stai să te gandești la toate acestea cateodată vei crede că nu merită să exiști, dar știi ce? Trebuie să trăiești fără a te întreba de ce o faci, să trăiești precum ar fi ultima ta zi, să te bucuri cum ar fi prima zi și să iubești cum ai vrea să te iubească cineva, dă sens propriei tale vieți, fi propriul rege.

Scopul fiecăruia ține de fiecare. Mi se pare aiurea să privești printr-o perspectivă inutilă. Dacă nu privești prin a ta, trăiești degeaba, dar asta e alegerea ta. Poate chiar contăm sau poate noi dăm importanță lucrurilor mici pentru că putem și pentru că suntem unici, oricum ar fi, dacă nu te bucuri de viață existența ta chiar că nu are niciun sens.