Cuvintele uneori ma mangaie, ma alinta, ma inalta, alteori ma dor. Pe acelea care ma dor nu le pot uita niciodata. Sunt mai grele decat orice lovitura. Dar daca totusi corespund realitatii, nu le pot uri. Le iubesc insa pe cele care ma ajuta sa ma dezvalui cat mai transparent, si imi plac desigur verbele "a iubi", "a ierta", "a dori", "a fi", si mai ales "a darui". Frumoasa intrebare...
Ma definesc verbele " a gandi ", " a iubi ", " a ajuta ", "a ierta ", "a progresa "; cam acestea imi sunt specifice
Pe langa '' a iubi '' care ma defineste clar, ar fi '' a simti '', '' a plange '', a '' cere '', '' a visa ''.
Si eu traiesc aceste senzatii. Chiar incep sa simt un fel de ura cand unele persoane vorbesc mai mult decat trebuie. Imi place cand e cazul si cuvintele sunt in plus sa ma lase sa ma bucur de pace si liniste. Unii pur si simplu simt nevoia sa vorbeasca intr-una. Prefer sa las emotiile sa vorbeasca pentru mine. Mai ales in relatii. De obicei, spun eu, e de preferat sa vorbesti despre orice cu partenera prin cuvinte, insa despre voi prin gesturi.
"a mirosi". Miros de la distanta prefacutii si perversii.Nu-i suport.depinde cum percepe fiecare aceste verbe.si bineinteles, "a vrea". poate si "a oferi", dar nu tot timul
Dmoniiiik! Bine aţi revenit printre noi! Păăăăi,, A simţi",,, a iubi",,, a ajuta",,, a ierta",,, a plânge" şi,, a visa".
Simt oamenii de la distanţă,
Chiar nu mai am nicio speranţă...
Totuşi, trebuie să iubim,
Să ajutăm, să iertăm,
Să plângem numai de bucurie,
Să visăm numai la lucruri frumoase,
Să fim noi înşişi!
P. S. Poezia e făcută de mine, ador limba română!
Imi pare rau ca Liverpool a pierdut calificarea! Vis a vis verbe, pot spune ca... ma definesc aproape toate verbele posibile: a iubi, a visa, a percepe, a gandi, a reactiona, a dispretui, a tanji, a plange, a rade, a asculta, a compatimi, a munci, a ierta, a intelege, a ironiza, a darui. Of, sunt atat de multe...
Ma defineste vb "a ajuta" '"a ierta". Nu sunt o persoana dura si nu suport nedreptatea. As vrea ca in lume sa fie multi de mine nu oameni care sa arate ca mine ci doar sa fie cu acelasi caracter ca al meu .
M-am grăbit să scriu, de asta. Mi-am dat şi eu seama, de-abia acum:-s Mai bine mai târziu decât niciodată!
Cuvintele mi-s prieteni şi duşmani, arme şi daruri, elixir şi otravă, deopotrivă, unele mă definesc deşi n-aş vrea, altele îmi plac dar nu mă cuprind în înţelesurile lor-a căuta, a iscodi, a visa, a citi, a crea, a rătăci, a regreta, a uita, a dori, a spera, a crede-sunt multe, poate prea multe... unul însă îmi place, mă defineşte, sună dulce şi tentant-a lenevi, a lenevi, a lenevi, e ca o melodie...
Ma definesc "a ajuta"(ajuta atat cat poti), a"gandi"(gandeste intotdeauna de doua ori inainte de a spune ceva de care apoi iti va parea rau)"a iubi"(cui nu-i place asta?)"a lasa"egoismul deoparte,"a vrea". Ce? Desigur asa cum ma sti, vreau "sex"