Cred ca mai corect ar fi: Aptitudinea individului de a gandi liber si de a actiona, in limitele realitatii, spre intreprinderea actiunilor dorite.
Liberul arbitru este opusul determinismului. Determinismul spune ca orice ai face, tot ceea ce faci si iti doresti este predeterminat, si nu puteai niciodata sa alegi altceva decat ceea ce ai ales.
Asta cu determinismu nu echivaleaza in conceptii cu fatalismu'? Din ce stiam, determinismu' doar reglementeaza starea de cauzalitate-efecta si afirma ca orice actiune este rezultantul unei cauze fara a exista interventii de ordin supranatural - precum cele divine.
De fapt exista si http://en.wikipedia.org/wiki/Compatibilism atat ca discutia devine mult mai complicata.
Spune-mi tu mie ce liber arbitru ai cand sotia iti spune ca daca nu lasi meciurile de fotbal, ea baga divort. Nu ai de ales. Nu esti liber, e o iluzie.
Si, totusi, ea a avut liberul arbitru/alegerea de baga divort.
De fapt chestia asta este folosita in religia crestina : crestinii spun ca Dumnezeu a lasa omului liberul arbitrul (puterea de a alege intre bine si rau), calea pe care vor sa mearga. Sau de a avea libertatea de a face ce actiune vor sau a gandi in ce mod vor.
P.S : Intrebarea asta pare mai buna sa fie pusa la religie.
Spunem ca un om are liber arbitru, atunci cand el are libertatea de a actiona in conformitate cu dorintele sale, respectiv in concordanta cu vointa sa.
Liberul arbitru este, deci, determinat de o vointa. Vointa aceea este o putere pe sine statatoare, ce exista intru sine. A avea liber arbitru inseamna a avea vointa de decizie, vointa de actiune, vointa spre determinarea unei posibile existente dorite.
Liberul arbitru este capacitatea omului de actiona si de a lua decizii dupa propria vointa, fara sa fie influentat de altcineva.