Adj. Care aparţine agnosticismului, privitor la agnosticism
AGNOSTICÍSM s. n. Concepţie filozofică idealistă care neagă, parţial sau total, posibilitatea cunoaşterii obiective a lumii, a esenţei fenomenelor. – Din fr.
De obicei se foloseste la cei care cred in existenta unei fiinte superioare dar nu se supun nici unei religii.
In sensul de dictionar inseamna ca atat timp nu exista o demonstratie care sa confirme sau care sa infirme un concept, atunci nu se poate declara ca exista sau nu.
Ca exemplu sa luam extraterestrii: nu exista o dovada ca exista, dar nici nu se poate afirma ca nu exista. Majoritatea oamenilor sunt ori de parere ca exista, ori ca nu exista. Agnosticismul se afla undeva intre cele doua grupuri: atat timp cu nu exista dovezi ca exista sau nu, si afirmatia ca exista si cea ca nu exista sunt la fel de adevarate si la fel de false.
Daca vrei sa iti explic mai clar, da-mi un semn.
Intelegerea mea asupra termenului este: daca sunt agnostic, recunosc ca exista o forta (sau cum vrei sa-i spui) superioara, care 'aranjeaza' (conduce) lucrurile in viata mea, dar, in acelasi timp, nu ma consider credincios.
@odorin: Credinta e cand crezi ca exista dumnezeu. Religie e cand crezi in dumnezeu si te supui unei religii. Sa crezi ca exista dumnezeu dar sa nu fi credincios e ca si cum ai spune ca marul nu e mar.
anonim_4396 întreabă:
AndreiDV12345 întreabă: