Imi puteti da si mie exemple de experimente la fizica cu explicatii?
Dau funda la experimentul cel mai frumos! Vreau mule experimente!

In ce domeniu al fizicii?
Uite unul interesant si simplu.
Experimentul cu doua fante
Materiale: un laser, un pieptene, ceva care poate fi folosit pentru a acoperi pieptenele

Experimentul o sa iti arate dualitatea particula-unda a luminii.

Trebuie sa treci lumina laserului printr-o gaura a pieptenelui.
Daca faci asta o sa vezi o dunga pe partea cealalta.
Dupa asta descoperi inca o gaura apropiata si lasi lumina sa treaca prin ambele.
Acum in loc sa vezi doua dungi vei vedea un model de interferenta.
Acest lucru este cauzat de faptul ca lumina este in stare de unda (doar undele pot face un model de interferenta).

Daca nu ai un laser poti face asta cu lumina soarelui doar ca modelul de interferenta va fi mai greu de vazut deoarece lumina soarelui este formata din mai multe lungimi de unda.
Sau poti incerca si cu o lanterna dar avem aceeasi problema.

Tadaaam!

Balonul rezistent la foc
Materiale necesare:
Ø două baloane rotunde,
Ø chibrituri,
Ø apă.
Umflaţi unul dintre baloane şi legaţi-l astfel încât să nu scape aerul. Puneţi 60 ml de apă în celalalt balon, apoi umflaţi-l şi legaţi-l bine.
Aprinde-ţi un chibrit şi ţineţi-l sub primul balon. Lăsaţi flacăra să atingă balonul. Ce se întâmplă? Balonul se sparge, poate chiar înainte ca flacăra să îl atingă. Aprindeţi un alt chibrit. Ţineţi-l exact dedesubtul apei din al doilea balon. Ce se întâmplă cu acest balon? Acest balon nu se sparge. S-ar putea să vedeţi chiar şi o mică pată de funingine pe partea balonului ce a intrat în contact cu flacăra.
De ce se sparge balonul fără apă la contactul cu flacăra? Flacăra încălzeşte orice este plasat în ea. Încălzeşte cauciucul din ambele baloane. Cauciucul din balonul fără apă devine atât de fierbinte, încât devine prea slab să reziste la presiunea aerului din interiorul balonului.
Cum se face că balonul cu apa în el rezistă la flacără? Când apa din balon este plasată în dreptul flăcării, ea va absorbi aproape toată căldura emisă de flacără. Astfel, cauciucul balonului nu se va mai încălzi aşa de tare. Deoarece cauciucul nu se încălzeşte excesiv, nu se slăbeşte şi balonul nu cedează.
Apa este un foarte bun absorbant de căldură. Este necesară o cantitate mare de căldură pentru a ridica temperatura apei cu 1 grad Celsius. Este necesară de 10 ori mai multă căldură pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu 1 grad Celsius decât pentru a ridica temperatura unui gram de fier cu aceeaşi cantitate. Pe de alta parte, când se răceşte, apa eliberează o cantitate foarte mare de căldură. De aceea şi zonele mai apropiate de o întindere mare de apă (mare sau ocean) nu au temperaturi la fel de scăzute iarna ca interiorul continentului.

Doza de aluminiu care se striveşte singura

Materiale necesare:
Ø o doză goală de aluminiu (de la o băutură răcoritoare),
Ø un cristalizor cu diametru mai mare decât cel al dozei,
Ø un cleşte suficient de mare cu care să puteţi apuca doza.

Umpleţi cristalizorul cu apă rece. Puneţi aproximativ 15 ml de apă în doza de aluminiu. Încălziţi doza de aluminiu cu ajutorul unei lămpi cu spirt până apa va începe sa fiarbă. Când apa ajunge la fierbere veţi observa vapori de apă ieşind prin orificiul dozei. Lăsaţi apa să fiarbă circa 30 de secunde. Folosind cleştele apucaţi doza, întoarceţi-o repede cu orificiul în jos şi introduceţi-o în apă. Veţi observa că doza se striveşte aproape imediat!
De ce s-a strivit doza? Când aţi încălzit doza aţi făcut ca apa din doză să fiarbă. Vaporii de apă generaţi au scos aerul afară din doză. Când doza s-a umplut cu vapori de apă, aţi răcit-o brusc întorcând-o şi băgând-o în apă. Răcirea dozei a făcut ca vaporii de apă să condenseze, creând un vid parţial. Presiunea extrem de mica a vidului parţial a făcut posibil ca presiunea aerului din exterior să strivească doza de aluminiu.
O doză se striveşte când presiunea din afară este mai mare decât presiunea din interior, iar diferenţa de presiunea este mai mare decât doza poate suporta. De obicei presiunea aerului dintr-o doză deschisă este egală cu cea a aerului din afara. Totuşi, în acest experiment, aerul a fost scos afară din doză şi înlocuit cu vapori de apă. Când vaporii s-au condensat, presiunea din interior a devenit mult mai mică decât presiunea aerului din afara. Aerul din afara dozei a strivit cutia.
Când vaporii de apă din interiorul dozei au condensat, doza era goala. V-aţi fi aşteptat ca apa din cristalizor să umple doza prin orificiul acesteia. O mică parte din apa din cristalizor poate va pătrunde în doza, totuşi apa nu poate pătrunde în doză suficient de repede pentru a o umple înainte ca aerul din afara să o strivească.