E vorba de orgoliul nostru care e ca un sac fara fund. Vrea mereu mai mult. Cand vei descoperi smerenia vei intelege ca parerea celorlalti nu conteaza si te vei aprecia mai mult pe tine insuti.
Multumesc pentru sfat , insa eu am renuntat de mult sa imi pese de parerea celorlati(si aici ma refer la acea mentalitate de turma cum ca e bine sa...), am inceput treptat, treptat sa fiu multumit cu ceea ce am, cu ceea ce sunt si ceea ce reprezint (nu in totalitate voi fi sincer, dar nu acord atat de multa importanta). Nu am sa te mint, samanta doritoare de mai mult a ramasa in mine dar cred ca va ramane mereu in noi fara sa o putem inlatura ci doar ignora.
Toate cele bune.
Pai prin faptul ca vrei sa impresionezi o persoana falsificanduti,, tu'ul'' adevarat incerci sa te multumesti pe tine insuti deoarece mereu ai tanjit sa fii altcineva. Oamenii niciodata nu vor fii multumiti de statusul pe care il au, vor sa fie ce nu au fost.
Căutăm furibunzi perfecțiunea care dealfel nici nu există, căutăm să fim mici... Prometei.
Suntem asa deoarece dorim sa fim acceptati de altii.Stii tu, "sa fim intr-un grup". Unii, pentru a fii acceptati de altii se dau drept altcineva.Dar, asta dovedeste ca nu ai curaj sa iti exprimi propiile ideei.Tot timpul vrem mai mult, ceva mai bun fiindca asa suntem facuti.Asta e caracterul nostru, in lumea asta traim.
Natura umana e competitiva, nu propria persoana ne nemultumeste(excluzand depresivii etc) ci lucrurile care ne inconjoara. Fiecare tinde spre fericire(in diferite forme), faptul ca nu o putem avea ne nemultumeste.