| sabin89 a întrebat:

În cartea "Six Imposible Things Before Breakfast", scrisă de reputatul biolog britanic Lewis Wolpert, găsim următoarea frază; o redau în original:
"scientific beliefs are special, and different from any other cand of thinking". (nu mă lasă să scriu k.ind)
Scientific beliefs (SB)? E corect spus? De credințe religioase am auzit, dar de credințe științifice, nu. Poate o fi corect și nu știu eu. Voi cum știți?
Pe de altă parte, care e sensul acestei fraze? Ce vrea să transmită autorul aici? Că SB nu sunt programate în creierul nostru? Eu cam asta înțeleg. Și atunci, ce se poate spune despre "Religious Beliefs" (RB). Astea sunt programate? Dacă ar fi programate, ar însemna că ele nu pot fi controlate. Dar, dacă SB nu sunt programate în creierul nostru, de ce să admitem că RB sunt?
Și, în fine, ce să înțeleg din faptul că SB "are special"? Că numai specialiștii le pot aprecia sau evalua?
Sunt mai multe întrebări. Răspundeți măcar la una. Sau la câte vreți.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro
Răspuns Câştigător
| minrest a răspuns:

Lasand la o parte sensul religios, ''eu cred'' inseamna '' eu sunt de parere'', iar a ''a sti'' inseamna ''eu stiu sigur''. De fapt, si in sens religios, oamenii spun ''cred'', ceea ce arata situatia de fapt, este parerea lor, dar pretind ca stiu sigur. Asta e diferenta pe care vrea sa o faca autorul, ar fi impotriva spiritului stiintific sa spuna ''certitudine'', el vrea sa vorbeasca despre gandirea stiintifica. Eu cred ca inteleg ce vrea sa spuna, desi am la indemana doar un pasaj minuscul. Am invatat si eu o stiinta in mod sistematic, la Universitate (chiar doua, dar pentru exemplificare imi foloseste acum in special una dintre ele). Am invatat Istorie, si mi-am insusit metoda acestei stiinte, care de fapt este metoda stiintifica aplicata la ce ai la indemana in cazul Istoriei; epistemologia este comuna intregii stiinte, atata ca riscul de a targe concluzii subiective este mult mai mare in cazul stiintelor sociale decat in cazul stiintelor exacte, si atunci trebuie sa dobandesti o epistemologie care sa te apere de aceste riscuri. Omul, in viata de zi cu zi, nu gandeste sistematic in primul rand, si in al doilea rand urmareste sa ajunga la concluzii care sa il faca sa se simta bine, si in cel mai benign caz, cauta sa comfirme ceea ce stia deja (comfirmation bias). Daca invata o stiinta, are la indemana si posibilitatea de a ajunge la concluzii mult mai corecte, posibilitate pe care: 1. O foloseste sau nu, caci nu sta Einstein cu batul langa el sa vada daca a procedat epistemic si a gandit sistematic pe baza tutror datelor sigure disponibile, si numai pe baza lor. 2. O foloseste doar in cazul in care analizeaza o situatie care apartine de stiinta pe care a invatat-o, si in activitatea profesionala. Asta pentru ca si el este om, si el este subiectiv, si el vrea sa ramana la convingerile care il satisfac si sa se simta confortabil. DAR. Sa multumim lui Dumnezeu, zeitei Atena sau universului personificat ca exista macar o cale ca omul sa extraga din datele disponibile concluzia care trebuie sa reiasa din ele, chiar daca omul o foloseste sau nu. De ce este gandirea stiintifica speciala? Difera in multe feluri de gandirea de zi cu zi, de gandirea nesistematica, asa ca are de ce sa fie numita speciala, dar mai ales ne permite sa intelegem ceva corect, macar atunci cand ne dorim asta. NU, gandirea stiintifica nu este doar pentru uzul specialistilor, ca daca ar fi asa ar vorbi doar oamenii de stiinta intre ei, nimeni nu i-ar intelege si nimeni nu i-ar plati. Sa zicem ca ai o curiozitate, si e foarte greu ca aceasta sa nu cada in raza de actiune a unei discipline, asa ca citesti un articol intr-o publicatie stiintifica posibil sa fie nevoie mai degraba de vreo trei articole, de o carte sau mai multe). Articolul ala cauta sa demonstreze ce afirma, pe baza unor surse sau a altor lucrari pe care le precizeaza exact, in bibliografie si in note de subsol. Si ata, altceva nu exista intr-un articol stiintific. Teza, demonstratie si surse. Citind-ul, urmaresti gandirea stiintifica, o refaci, prin modul in care pune autorul problema, chiar si obiectiile tale vor fi, de regula, sistematice si corecte epistemic; o sa zici, de exemplu, ''uite, asta nu e in sursa, a inteles gresit sursa'', sau ''rationamentul asta este gresit''. Important e ca oricine il poate intelege, chit ca o fi nevoie sa cauti niste termeni sau sa citesti inainte altceva. Bine, poate nu chiar oricine; unii oameni nu citesc nici Povesti Nemuritoare, altii sunt fanatici si gasesc oriunde doar comfirmari ale ideologiei lor, dar de regula daca interesul de a intelege e real, oricine poate intelege gandirea stiintifica - atunci cand vrea.

| sabin89 explică (pentru minrest):

Frumos explicat!

19 răspunsuri:
| GabiDumitrescu a răspuns:

Mama cit s-a scris pentru ceva foarte simplu. Cind zici "scientific belief" te referi la OPINIE STIINTIFICA. Religious belief e credinta, ca acolo nu ai loc de opinie. In comunitatea stiintifica ai insa opinii care pot fi divergente fara sa discutam de "credinta" - eu fac un experiment si imi iese o chestie sau concluzionez eu ca in baza a x, atunci y, iar altuia ii iese aceeasi chestie, dar teoretizeaza ca z, in baza a epsilon. Cumva amindoi avem opinii fundamentate stiintific, insa din doua perspective. Alea sunt OPINII, nu credinte. Sper ca m-am facut inteles.winking

| gabicoo a răspuns:

Scientologia s-ar încadra.

| Holiday a răspuns:

"Belief" nu se refera doar la credinte mistice. De altfel, si in romana, "credinta" nu are doar sens mistic.
Diferenta e ca in misticism, atat in engleza, cat si in romana, credinta inseamna "sunt sigur ca". Credintele mistice nu lasa loc de incertitudini pentru cel care le exprima. In alte contexte inseamna "parerea mea e ca", eu cred ca", "am opinia ca", "eu consider ca", etc.

| sabin89 explică (pentru Holiday):

Dacă ar fi să traduci fraza de mai sus, cum ai reda în română "scientific beliefs"

| Holiday a răspuns:

Judecatile (in sensul de idei/pareri) stiintifice.

| Holiday a răspuns:

"...ce să înțeleg din faptul că SB "are special"? Că numai specialiștii le pot aprecia sau evalua?"

"Special" inseamna si unic. Adica, in contextul dat, nu se mai regasesc in alte tipuri de abordari.

| sabin89 explică (pentru Holiday):

Pare plauzibilă interpretarea asta a lui "special" aici.

| Seba2013 a răspuns:

Credinta inseamna o acceptare a adevarurilor divine.

Nu toti INVESTIGATORII STIINTIFICI iti explica un lucru din perspectiva aceea. Ei sunt inmanenti pe cand Dumnezeu este trascendent. Cine vede mai bine? Unul care vede partial sau unul care vede total? Unul este omniprezent si cunoaste totul pe cand altii cunosc partial.

Investigatorii de astazi vorbesc din punctul lor de vedere. Observatia este partiala. Sa spunem ca unim investigatorii si le unim observatiile. La ce ajungem? La un cumul de observatii.

Acum sa spunem ca ne ridicam deasupra lor cu observatia. Putem observa toate observatiile. Constiinta este peste Ratiune.

| sabin89 explică (pentru Seba2013):

Știința nu necesită critici, pentru că ea însăși este o instituție care se auto-critică. Orice teorie care nu este încă destul de clară trece printr-o judecată riguroasă într-un colectiv de oameni de știință.

| Seba2013 a răspuns (pentru sabin89):

Si dupa aceea ajung in memorie. Insa noi vrem sa traim prezentul evitand trecutul. Ce este o teoríe stiintifica fara STIINTELE APLICATE?

Romanticistii nu sunt Ilustratii. Ei sunt Genii (unul este artistul clasic si alta arta neagra de astazi). Ei nu cauta sa INTELEAGA LUMEA ci sa o CONSTRUIASCA. Ei bine Duhul este o energie productiva. Fiecare gand este o Creatie. Pana la imaginea finala, productia trece prin teza, antiteza si sinteza. O imagine finala este suma acestor miscari ciclice nu lineale. Se poate calcula miscarea si timpul gandului.

Astazi astia spun ca anticii erau contra Artelor Mecanice. Nu erau contra Artelor ci aveau Arte Nobile. Ei clasificau artele si vedeau o Ordine sau un Bine in creatie. Umberto Eco vede uratul timpurilor moderne.

| minrest a răspuns (pentru sabin89):

Asa este, si mai mult, e o disputa acerba intre oamenii de stiinta. E rivalitatea intre adeptii unei teorii, si adeptii alteia, toate punctele slabe sau indoielnice sunt atacate fara mila, in alt articol, in alta revista sau in aceiasi, intr-un capitol dintr-o carte se pot analiza teoriile concurenta cu teza autorului. Am observat ca la Biblioteca Academiei, multi useri merg strict ca sa verifice referinte. Autorul a dat o referinta, iar unii useri merg la biblioteca sa vada daca referinta e corecta, sau daca nu cumva in context insemna altceva. Daca referinta nu e dintr-o revista, ci din documente needitate, se verifica la Arhivele Nationale.

| GabiDumitrescu a răspuns (pentru Seba2013):

Adevaruri divine. Tu iti dai seama ca a veni in discutia asta cu ineptia asta e ca si cum ai veni intr-un grup de metalisti sa le povestesti despre ce artist e Mocanu? Sau... nu iti dai seama.

| Seba2013 a răspuns (pentru GabiDumitrescu):

Víata asta nu este compusa doar de valorile burgheze. Conform lor nu exista virtute ci doar valorile lor.

Oamenii destepti au langa ei oameni care lucreaza in medicina si le prescrie un stil de viata sanatos. Oamenii isi cauta si salvarea nu doar sa fie consumisti.

Daca mergi la doctor, el iti Prescrie un stil de viata sanatos. El nu doar iti prezinta fapte puré ci in argumentarea lui intra si idea de bine. Are o argumentare valorativa si prescriptiva nu doar asa cum fac stiintificii care prezinta fapte obiective lipsite de judecati de valoare. Nu exista cognitivism fara judecati de valoare (morala).

Kant vorbeste despre „ceea ce este" și „ceea ce trebuie să fie". Stiinta vrea sa ne invete doar "ceea ce este" fara judecati de valoare. Insa epistemología, moarala si ética adauga si judecatile de valoare. Adica ceea ce ar trebui sa fie. Noi vrem sa cunoastem fara sa experimentam. Insa fiecare cunoastere este o experienta si o pedagogíe. Omul are nevoie de experiente sanatoase altfel se strica. Noi omenirea trebuie sa ne dorim o educatie sanatoasa.

| GabiDumitrescu a răspuns (pentru Seba2013):

Tu raspunzi cu chatgpt sau ce e cu tine? Bati cimpii cu o gratie iesita din comun.

| Seba2013 a răspuns (pentru GabiDumitrescu):

Credinta intrece Ratiunea. Oamenii cauta stiinta nu religia. Noi traim in anumite miscari culturale care s-au ridicat pentru a controla lumea. Politicul nu inseamna parlament. Politicul este o suma de oameni care vor sa controleze structura societatii. Ordinea sociala este preocuparea lor nu sa mearga la parlament pentru a munnci pentru bani. Vor puterea nu banii.

| GabiDumitrescu a răspuns (pentru Seba2013):

Credinta nu are nici o treaba cu ratiunea. Noroc cu cea din urma, ca altfel inca am fi trait in pesteri...

| Seba2013 a răspuns (pentru GabiDumitrescu):

Miscarea Renascentista a produs multe schimbari. In opera Faust deja incercau sa clasifice (reformeze) lumea dupa conceptia lor. Ai auzit de Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii? Rationalismul este o miscare culturala nu doar ca afirma existenta ratiunii. Asta o faceau si anticii. Insa ei o faceau ca miscare culturala. Cand a aparut miscarea rationalista a incercat sa se separteze de empiristi si romanticisti. Toate astea inainte erau in unitate. Dupa un timp au aparut si romanticisti.

Omul a invatat inca de la zeul Theot. Cand zeul Theot crea gramática aia ai tai creau artefacte de paie. Astazi cu inventatorii tai lumea este inca in pragul mizeriei. Platón vorbea de roata atunci cand vorbea de vizitiu si car.

Cu cat creste inventiile voastre cu atat scade sanatatea si creste saracia. Le-ati luat oamenilor meseriile mostenite de la parinti si i-ati invatat sa munceasca ca sclavi pentru castelele voastre.

| GabiDumitrescu a răspuns (pentru Seba2013):

Ok, deci nu esti cu chat gpt, esti doar nevaccinat. Sau nu iti functioneaza cipul. Ia zi, votezi Georgescu sau inca nu ai drept de vot?