E foarte important să fii consecvent. Dacă ai nişte principii bune, rămâi tot cu ele. De ce să fii ca o frunză purtată de vânt încoace şi încolo? De ce să clădeşti o casă pe nisip, când ai putea să o clădeşti pe piatră solidă? De ce să fii ca un cameleon, cum sunt mulţi politicieni? De ce, de ce, de ce. Dacă un tip parşiv vine la tine şi încearcă să te corupă, stai ferm. El va pleca şi va uita de tine. Sau, într-un caz mai fericit, în timp el îşi va reaminti şi va reflecta la ceea ce a auzit de la tine. Va avea, poate, mustrări în conştiinţa sa pentru felul de viaţă pe care îl trăieşte. Şi atunci, va fi el care va face schimbarea, de la parşiv la om serios.
Merg doar pe principiile mele. Dar accept si alte pareri, pozitive, ale altora din jur.
Evident ca contează părerea celor din jur. Doar nu traiesc singura in lumea asta. Trebuie sa ma integrez.
La principii renunț doar dacă ajung eu la concluzia că nu sunt bune si nu ma avantajeaza.
La oamenii dragi nu renunț chiar daca sunt negativi. Incerc să le dau eu din pozitivitatea mea. Daca e vorba de straini fără importanță, atunci nu-mi fac de lucru cu ei dacă sunt negativi.
Toată lumea caută validare intr-un fel, dacă nu a altora, măcar a propriei conștiințe.
LisaJulie întreabă: