| Ben00 a întrebat:

In "lumea" atomica, masa pare sa fie "standardizata". Oare nu exista uzuri, pierderi sau adaugari de masa la nivelul particulelor?
De ex. nucleele atomilor unui anume element par sa aiba aceeasi masa. La fel electronii.
Oare e lumea atomica una ideala, fara frecari, deteriorari?
(nu ma refer la reactii exceptionale, de fisune, fuziune; in transformarile chimice obisnuite, particulele par sa se conserve)

Răspuns Câştigător
| Darkmagic a răspuns:

1. Priveste si tu materia "solida", la nivel atomic ca pe o "mazga", un "lichid" foarte vascos, care de-a lungul unor imense perioade de timp, poate sa "curga" datorita efectelor mecanicii cuantice...
Nimic "solid", nimic "stabil", din moment ce in orice "solid", atomii oscileaza intr-o mare veselie.
In domeniul cuantic nimic nu este cert, cu exceptia pariurilor de probabilitate.
Asta inseamna ca daca un proces este posibil, avand suficient timp la dispozitie, el SE VA PRODUCE, oricat de improbabil ar fi.

2. Exista un principiu al fizicii ce arata ca sistemele fizice isi cauta starea de minima energie, iar masa scazuta, inseamna energie scazuta.

3. "Stabilitatea" nucleara;
Fizicianul Freeman Dyson a estimat ca in 10 la puterea 1500 ani, toata materia se va transforma in cea mai stabila forma nucleara, care este elementul fier.
E posibil insa ca materia nucleara sa nu reziste atat, datorita unor procese de transmutatie mai "rapide", chiar daca incredibil de incete...
Aici aduc in discutie modelul in care chiar si "vesnicul" proton, se descompune in 10 la puterea 28 ani, intr-un pozitron iar masa ramasa va reaparea in parte sub forma unei particule neutre din punct de vedere electric numita pion, - si in parte, sub forma energiei de miscare, (produsele de descompunere ar fi create miscandu-se la viteza mare)

4. Radioactivitatea;
Un nucleu de uraniu 238 este "aproape" complet "stabil".
Exista totusi o sansa ca el sa elimine o particula alfa, pentru a se transforma in toriu.
Mai exact, exista o foarte mica probabilitate pe unitatea de timp ca un anumit nucleu de uraniu sa se dezintegreze, in medie este nevoie de aproximativ 4 miliarde si jumatate de ani pentru ca acest lucru sa se produca, dar intrucat legile fizicii cer o probabilitate fixa pe unitatea de timp, ORICE nucleu de uraniu se va dezintegra in cele din urma.

5. Big Rip;
Daca exemplele de mai sus nu te-au convins, ia aceasta varianta de final al universului, opusa modelului Big Crunch.
Expansiunea continua a universului il va dilua candva intratat de mult incat se vor distruge chiar legaturile nucleare, "materia" infatisandu-se sub forma unor "dungi" de quarci prinse in textura de spatiu-timp si intinse si ele pana la disparitia totala...

3 răspunsuri:
| Inferno a răspuns:

Daca ai o galeata plina cu nisip e posibil sa pierzi din el, insa daca ai un singur fir de nisip indivizibil (presupunem), ce sa mai pierzi?

| doctorandus a răspuns:

Frecarea este o consecinta a fortelor electromagnetice, consecinta care apare la nivel mezo, nu la scara cuantica. Deci la scara cuantica nu exista frecare (decat cel mult cu campul Higgs).

| relian a răspuns:

"Oare e lumea atomica una ideala, fara frecari, deteriorari?" Nici pe departe nu e asa.La orice nivel materia se derioreaza, sau se transforma mai bine spus. Timpul de injumatatire asta arata, ca orice se trece, de la atom pina la stele.Atomii de care spui au aceiasi masa intr-un anume moment, nu totdeauna.Atomii formeaza molecule, moleculele altceva pina la ceea ce vedem, iar ceea ce vedem se uzeaza cum spui tu, deci uzura asta este uzura cui de fapt? A atomilor bineinteles.