Inca de mic am crezut ca am un scop bine definit pe acest pamant, doar ca in ultimul timp nu fac altceva decat sa ma gandesc, cat de scurta este viata. Un fel de roller coaster in care ne urcam pregatiti de aventura, ne zdruncinam de probleme si mai apoi traim clipe frumoase, adrenalina, sentimentul de impartasi aceasta cursa alaturi de cineva de pe bancheta din dreapta, dar ca orice altceva de pe acest pamant, aceasta cursa ajunge la final, dar nu ne mai putem imbarca inca o data. Suntem doar niste calatori, cu un timp bine definit.
Sunt oameni printre voi ce se simt la fel de pierduti? Ce parca nu-si gasesc locul pe acest pamant si considera ca aceasta calatorie este plina de suferinta, durere si neimplinire sufleteasca?
Ordonare:
După relevanţă
Tocmai acum puneţi voi problema în felul ăsta? Când trăim într-o vreme de confort şi progres fără precedent? Ce să mai fi zis ăia de pe vremea lui Vlad Ţepeş sau a lui Mircea cel Bătrân? Acum aproape fiecare familie are baie în casă, apă caldă, apă rece, frigider, televizor, Samsunguri de toate tipurile, Google, muzică pe youtube...Rafturile sunt pline la supermarketuri cu de toate. Hey, despre ce vorbim?
RăspundeCum ar satisface lucrurile materiale pentru cineva care nu are nevoie de ele, dar aspiră să vadă dincolo de acestea? Dumneata ești inteligent în felul tău, deci nu cred că gândirea ta se rezumă doar la nivelul lucrurilor materiale.
Răspunde Ai dreptate, nu mă rezum la cele materiale. De fapt, din ce am scris mai sus nici nu ar rezulta că mă rezum. Am vrut doar să subliniez că probleme existenţiale aveau şi ăia de atunci, ca şi noi, cei de acum. Cei de atunci, în plus, mai trebuiau să se chinuiască cu neajunsurile, cu ptocurarea hranei, cu asigurarea adăpostului şi cu jafurile turceşti. Noi, faţă de ei avem ceva bun în plus, acest confort şi, deocamdată, lipsa războiului. Deci, prin comparaţie, mai multe motive de a se plânge aveau ăia de atunci, de pe vremea lui Vlad Ţepeş decât noi.
Asta este una, dar noi avem câteva lucruri mult mai valoroase. Anume, gândirea multor filosofi care au urmat pe urmă, și mulți celor dinainte; și gândirea generală de bun simț, spirit civic, un sistem de legi și guvernanță, și altele. Adică, mult mai puțină lume ar ajunge la disperare dacă nu au cele necesare, pentru că unele lucruri de bun simț și moduri de viață au devenit norme, iar unii au avut o educație corespunzătoare. În alte cuvinte, mulți ar putea trăi sau muri fericiți și cu mintea limpede fără să dispere, în timp ce înaintea modernizării disperarea era o normă; sau disperarea este o normă atunci când un sistem de ordine, cultură și educație nu au fost învățate într-un individ, și de la un individ la o întreagă societate. Deci, numai o gândire corectă ar fi confortul adevărat, și am supraviețui cu mintea limpede în cazuri de urgență, iar grija acoperiri celor necesare este confortul învechit, depășit.
Trăiești prin videoclipul proiectat te eceanul tău interior de propriul creier. Realitatea exterioară se proeictează înăuntru prin simțuri iar apoi softuri personale o prelucrează, o interpretează și ți-o livrează pe ecran. Aceasta este versiunea dtale asupra vieții. Mai sunt și alții ca tine. Nu aceasta este problema și nici scuza. Problema este dacă ești jocul lor, al softurilor interne sau ai posibilitatea (sau nu) să alegi și devenind conștient, o și faci, alegerea.
Desigur ca sunt, majoritatea pesoanelor au trait si traiesc asta (mai mult sau mai putin). Pana la urma, cum a prmis si Buddha cand era mic, ca o sa caute cauza suferintei in lume si gasit, ca aceasta ar fi dorintele si setea de a face ceva... care nu ne face fericiti. Iar toate acestea se aduna.
Da, si eu m-am gandit asa evident, cam ca orice adolescent. Insa am trecut peste acele momente, am dat un oarecare sens vietii. Cand o sa gasesti acel sens, nu o sa mai gandesti asa. Pe langa asta, poate nu vrei sa nu mai gandesti asa, poate te gandesti ca asa traiesti in inconstienta, deseori persoanele nu renunta la aceasta identitate "falsa" pentru ca se confunda cau ea, considera ca face parte din ei, daca renunta nu ar mai fi ei. Dar asa este si interesant 
Da, toată lumea pe care o cunosc este într-o dilemă sufletească în care nu-și mai găsesc sensul. Este începutul răului, și sfârșitul atât gândirii liniștitoarea, iubirii adevărate din inimă, și toate asemănătoare, cât și gândiri înțelepte și puternic influențabile.
Soluția? Cauți să ieși din acest ciclu de amintiri și emoții, rollercoaster de experiențe si plăceri. Cauta adevăruri generale de a trăi viața, și ce anume te definește, exploreaza-te pe tine însuți. Trebuie să privești lucrurile într-un sens constructiv și pozitiv de a învăța ceva, orice de la știri, filme, muzică, musca de pe perete, până la sensul vieții, diferite moduri de viață, și toate aceste filosofii intelectuale și sufletești. Într-un final, mereu îți găsești sau regăsești acel scop bine definit, doar dacă ridici capul sus, și trăiești fără dubii și fără griji. Ai putea să te gândești la Dumnezeu, și să te rogi pentru a căuta pacea sufletească, și să-ți regăsești scopul bine definit.
Nici o vorbă pe care am spus-o nu este degeaba, scopul este pentru ați liniști mintea, să se limpezească de tulburările acestei lumi, pentru a vedea mai clar.
Uneori. Dar dacă e s-o spunem drept, demni de milă ar fi cei din Coreea de Nord, sau alte țări comuniste. Nici China nu se lasă mai prejos.
Omul a fost făcut să stăpânească peste toate lucrurile, practic era un prinț în mijlocul raiului.
Voia el neapărat să experimenteze și răul, că doar n-o fi atât de rău, și iată-ne cum ne mâncăm pâinea în sudoarea feței noastre din pricina curiozității lui.
Dar ce să-i faci? El demult ne-a pecetluit soarta.
Dar a venit un Mântuitor. Prin El vor fi salvați cei ce cred în El și îl urmează.
Te inteleg perfect, prin asta trec eu acum, ma aflu intr-o cumpana, habar nu am de ce parca-mi caut jumatatea si nu mi-o gasesc, primesc doar sfaturi "nu o cauta, ca vine cand nu te astepti" si apar doar iluzii, nimic concret. Cred ca ne-am nascut intr-o era in care iubirea, relatiile dulci, romantice si siropoase si-au pierdut din nuanta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
