Intreaga lume pare sa orbiteze in jurul ideii ca putem alege.
Cum ar impacta societatea moderna daca s-ar dovedi faptul ca liberul arbitru este doar o iluzie?
In ce fel ar trebui sa impacteze aceast fapt societatea moderna? Este o idee periculoasa ce trebuie ignorata?
Din cate am reusit sa inteleg, este destul de limpede ca liberul arbitru nu exista.
Daca acum 10 -20 ani parerile erau oarecum impartite. Astazi putem afirma destul de sigur ca liberul arbitru este la fel de real precum sufletul: "energie vitala" ce se presupunea acum mult timp ca ne tine in viata.
In lumina acestei noi perspective ce sens mai are... ei bine, totul?
Un criminal care invoca acest argument ar avea teoretic dreptate? Ar trebui deci exonerat?
Ordonare:
După relevanţă
Liberul arbitru - pe intelesul tuturor:
Esti un animal intr-o ferma mare.
Ai posibilitatea sa te plimbi unde vrei, sa alegi ce mancare si ce bautura doresti (din cele existente), sa-ti faci treburile unde vrei, etc.
Deci, poti face ce alegi, in limitele gardului.
Insa, Stapanul iti hotareste soarta, in functie de interesele lui.
Răspunde
Nu chiar.
Liberul arbitru inseamna ca, la momentul de timp "t0", ai abilitatea de a lua minim doua decizii diferite, ce se exclud. Decizia A sau Decizia B.
Determinismul sustine ideea ca, atat timp cat cunoastem cauza putem stabili peremptoriu care va fi evolutia sistemului. Atat timp cat cunoastem conditiile initiale putem determina cu exactitate, la orice moment de timp, ce se va intampla.
Ceea ce inseamna ca la momentul de timp "t0" nu exista decat o singura unica alegere pe care o poti face. Si anume acea alegere ce poate fi deja determinata cunoscand conditiile initiale anterioare momentului "t0".
Răspunde
Gresit.
Ce faci daca ai mai multe posibilitati, dar la restul nu ai acces?
Liberul arbitru inseamna ca poti alege din posibilitatile care ti-au fost lasate de legile care le/te ingradesc (indiferent de natura si provenienta acelor legi).
Nu poti alege dintr-o singura posibilitate.
"Liberul arbitru inseamna ca poti alege din posibilitatile care ti-au fost lasate de legile care le/te ingradesc."
Iar ti-ai pus ochelarii gresiti?
Am scris eu undeva ca nu ar fi asa? Nu inteleg cu cine discuti. Clar nu cu mine.
Dupa "logica" ta care parte a raspunsului meu consideri ca ar contrazice afirmatia facuta de tine mai sus?
Repet:
"Liberul arbitru inseamna ca, la momentul de timp "t0", ai abilitatea de a lua minim doua decizii diferite, ce se exclud."
Explic:
Adica, daca la momentul de timp t0, poti alege oricare din doua decizii diferite inseamna ca ai liberul arbitru. Perfect corect.
Daca la momentul de timp t0 pot alege sa mananc cereale Chocapic la fel de bine cum pot alege sa mananc cereale Nestle inseamna ca am liberul arbitru. Perfect corect.
"Nu poti alege dintr-o singura posibilitate."
Asta ce mai vrea sa insemne? Normal ca nu. Dar cine a spus ca in viata exista doar o singura posibilitate?
Dar ce se intampla daca din 50 de like-uri date pe Facebook, Facebook-ul te stie mai bine decat prietenii tai, daca din 100 te stie mai bine decat familia, iar din 500 te stie mai bine decat te stii tu pe tine insuti, atunci mai exista liberul arbitru daca Facebook stie ce este mai bine pentru tine decat stii tu? Mai exista liberul arbitru daca Facebook ar stii ce o sa faci tu, chiar dinainte ca tu sa faci acel lucru?
Mdaaaa...
Conform liberului arbitru, amandoi am ajuns la acelasi concluzie, pe doua cai diferite. 
"este destul de limpede ca liberul arbitru nu exista."
te-a pus cineva să scrii aici sau a fost decizia ta? Ia zi, arbittrule
"te-a pus cineva să scrii aici sau a fost decizia ta?"
A fost decizia mea. Ideea e ca, la momentul de timp "t0" cand am luat decizia de a scrie aici, nu mai existau si alte decizii diferite pe care as fi putut sa le iau.
Absenta liberului arbitru inseamna ca da, putem intr-adevar sa facem ceea ce dorim. Numai ca de fiecare data se poate stabili cu certitudine ce anume vom dori sa facem.
"Absenta liberului arbitru inseamna ca da, putem intr-adevar sa facem ceea ce dorim."
te-ai incurcat in exprimare sau zici tu că e bine așa
Absenta liberului arbitru inseamna ca, desi actionezi in conformitate cu propria dorinta, propria dorinta si implicit actiunea in sine pot fi determinate.
O definitie mai riguroasa a liberului arbitru este: Abilitatea de a alege intre mai multe posibilitati. (minim doua)
"Free will is the ability to choose between different possible courses of action unimpeded."
https://en.wikipedia.org/wiki/Free_will
In opozitie cu o definitie mai "populara" a termenului, dupa mine incorecta, care postuleaza liberul arbitru ca fiind abilitatea de a actiona in conformitate cu propria dorinta.
PREZENȚA "liberului arbitru inseamna ca da, putem intr-adevar sa facem ceea ce dorim." - asta-i varianta corecta
Liberul arbitru nu exisă, trăim într-o lume deterministă, touși există există așa numiți factori decizionali, imaginazăți că creierul funcționează pe o serie de decizii binari, ți se dă două opțiuni și tu alegi între acele două opțiuni, bazat pe informațiile primite anterior, mediu, și alți factori în concluzie: poate fi exonerat un criminal? Răspunsu e nu, dacă e conștient de ceea ce a făcut, există un motiv pentru care persoanel schizofrenice sau minore nu sunt incriminate la fel ca o persoană constientă sine 100%, în momenul când fac ceva sunt conștient de ceea ce fac deci dacă ucid pe cineva, nupot spune argumenta că n-a fost decizia mea, în funcție de factorii decizionali, aveam de ales: ucid au ba?!
"creierul funcționează pe o serie de decizii binari,"
Nu stiu ce inseamna asta. Pot exista mai mult de doua decizii.
"Eroarea logică informală a falsei dileme - cunoscută și ca falsa alegere, falsa dihotomie, eroarea logică a terțului exclus, gândirea în alb și negru, bifurcație - implică situația în care două propoziții alternative sunt reținute ca fiind singurele opțiuni, când de fapt în realitate există alte opțiuni în plus, una sau mai multe, care nu au fost considerate."
https://ro.wikipedia.org/wiki/Falsa_dilem%C4%83
Normal că poate exista mai multe decizi, dar creierul poate procesa un număr limitat de date contradictori și va facea alegerea cea mai necesară. Alegerile noastre nu se nascu doar din rațiune sau emoți, se nasc din rațiune și emoți, dar the point is the same, alegerile pe care le facem sunt dictate de factori multiple, totuși acesti factori nu sunt decisivi în ultima instanță.
Uite de ce ma enerveaza sa discut cu tine 
.
Da, nu exista liberul arbitru. Dar daca nu exista ramane intrebarea: ce anume ne influenteaza deciziile, daca n-o facem noi insine cautand in interiorul nostru raspunsurile?
- Un liberal ar ramane cu liberul arbitru, fiecare om este propriul lui stapan
- Un socialist ar spune ca este o problema de context, daca nu-i facilitezi omului toate cele de trebuinta nu va ajunge niciodata la acelasi nivel cu ceilalti
- Un nazist ar spune ca este in ADN-ul fiecaruia si ca exista o rasa superioara care trebuie sa domine
Eu cred ca este putin din fiecare si chiar mai mult de atat. In primul rand nu este doar contextul, daca ar fi doar contextul atunci ar fi scoietatea blamata de toate atacurile teroriste asa cum se intampla in America. Cand un nemernic devine criminal in serie este blamata societatea ca i-a ignorat problemele, ca l-a marginalizat pe nemernic. Daca ar fi doar ADN-ul, atunci am ramane la acelasi nivel sau am evolua constant, dar nu este asa.
Iar liberul arbitru am spus deja ca nu exista, el se concretizeaza, oarecum, prin vocea noastra interioara.
"In lumina acestei noi perspective ce sens mai are... ei bine, totul?"
Niciodata nu a avut sens, doar cam am trait iluzia, ne bucuram de ea. Cu aceasta intrebare tu ne intrebi de fapt care este sensul vietii. Ei, bine, in ansamblu nu exista, tu dai un scop vietii, iar ceea ce te tine in viata este faptul ca tu ii gasesti vietii o semnificatie, cat timp viata ta are o semnificatie are o valoare si consideri ca merita traita, responsabilitatea este un element foarte important ce te tine in viata dincolo de chinurile ei. O persoana depresiva este una care nu vede semnificatia vietii in acel moment.
Un criminal ar avea dreptate daca ar fi o chestie doar de context, dar nu este. Un exemplu pot fi tiganii, sunt unii care cred ca nu-i vina lor ca-s agresivi, este vina noastra, a societatii ca ii marginalizam, ca ii tine saraci, ca suntem rasisti cu ei si d-aia nu se pot ridica cu noi, restul societatii. Sa fie asa oare? Eu cred ca nu. Cred ca este vina culturii, a contextului si a ADN-ului lor si ar mai putea fi ceva ce inca nu iau in considerare. Recunosc nu m-am documentat indeajuns de mult pentru a avea un raspuns exact.
Cred ca destinul este un calcul foarte dificil de facut, imposibil pentru firea umana, iar asta face parte din farmecul vietii ca nu stii niciodata ce se poate intampla.
"Dar daca nu exista ramane intrebarea: ce anume ne influenteaza deciziile, daca n-o facem noi insine cautand in interiorul nostru raspunsurile?"
Nu cred ca asa se pune problema. Din cate inteleg noi suntem cei ce decidem, iar deciziile pe care le luam sunt in conformitate cu dorintele noastre. Determinismul spune ca aceste dorinte si decizii pot fi stabilite incontestabil atat timp cat cunoastem datele initiale. La asta se rezuma absenta liberului arbitru.
Da-mi un punct de pelcare si pot determina intreaga evolutie a sistemului. Chiar si acum, daca as cunoaste toate conditiile initiale ti-as putea spune ca: "peste 5 ani si 3 luni, intr-o zi de miercuri, la ora 14:32, datorita vantului un dop de sticla se va rostogoli de pe masa cazand pe jos. Iar la 14:33 ai sa decizi sa il ridici si sa il pozitionezi pe masa la coordonatele X, Y fata de centrul mesei."
Tu nu poti sa iei alta decizie decat cea prezisa de mine. Caci faci parte dintr-un sistem determinist a carui evolutie poate fi stabilita.
Decizia ta este precum variatia unei functii. Ca de exemplu f(t)=2t, doar ca infinit mai complexa. La orice moment de timp "t" stiu exact cat va fi rezultatul. Pentru t=22, functia va fi incontestabil 44.
Da, daca bagi intr-o masina toate informatiile din lume, sa zicem, atunci poti afla destinul intregii omeniri. Asta ce inseamna ca trebuie sa dau vina pe mediul din care a venit individul si valorile in care eu cred sa le ignor si sa las prostu' sa scape?! Pai, nu. Ii dau 10 ani puscarie dupa care-l impusc in cap .
Iar din punctul in care o masinarie iti ia deciziile si iti spune ce si cum este mai bine pentru ca tu esti prea prost, comparactiv cu masina, si reactionezi emotional nu mai are nici un rost viata ta pentru ca este lipsita de semnificatie. Totusi exista alternative pentru viitor, totul depinde de noi.
Asa ca valorile in care noi credem, respectiv drepturile si libertatile omului, sunt cele care dicteaza momentan ce pedeapsa sa ii dam, nimeni nu ia in socoteala mediul din care provine, ca a fost abuzat cand era mic sau nu. Ce ar insemna asta, sa bagi toata societatea la parnaie ca si-au vazut de viata lor in acel punct fatidic pentru individul devenit criminal?
Cum ar fi sa-ti dau vreo doua peste ceafa si sa dau vina pe mediul din care provin, nu as merita o pedeapsa pentru asta? Nu-ti incalca gestul meu, sa zicem, valorile in care tu crezi? Nu intervine el, gestul, in lumea ta imaginara si ti-o tulbura?
Lipsa liberului arbitru inseamna ca exista un destin, adica nu mai poti acuza pe nimeni de greselile lui si nu mai poti sa iti atribui succesul. Cu faptul ca ar exista un destin nu sunt de acord
Atunci ce ne opreste sa judecam mediul din care provine si geneticul sau si sa ii dam o sentinta pentru toate acestea? La urma urmei nu este vina mea pentru ca ii dau o sentinta este vina mediului din care provin, sper ca ai prins idea
.
"Cu faptul ca ar exista un destin nu sunt de acord"
Dar esti de acord ca exista un "destin" in multe alte prvinite.
Spre exemplu, daca lansez o minge de masa cunoscuta intr-un perete la un unghi cunoscut cu o viteza cunoscuta, pot cunoaste locul destinat in care bila va ateriza. Jocul de biliard se bazeaza pe ideea ca bilele au un "destin" ce poate fi stabilit.
Reactiile chimice din interiorul creierului uman, reactii responsabile de deciziile pe care le iei, nu sunt cu nimic diferite fata de o bila de biliard ce interactioneaza dupa legi deterministe.
La fel cum deja stiai cine si ce va raspunde dar te-ai prefacut de dragul jocului. Dar intram intr-o aura a paranormalului de acum
Liberul arbitru depinde de nivelul fiecarui om.
Omul din societatea zilelor noastre are un nivel scazut al liberului arbitru. Nu mananca - i se face rau, nu are cu cine face sex - e frustrat, e insultat - insulta inapoi, se imbolnaveste - isi face griji, vede pe unul de succes - il invidiaza, nu ii iese ceva cum a vrut - se enerveaza. E la voia sortii, reactiile sunt previzibile.
Unul care traieste izolat la vreo manastire departe de societate are mai mult liber arbitru. Invata cum sa se cunoasca, sa se controleze, sa faca sacrificii, sa mediteze, etc. Are mai mult control asupra vietii, libertate.
Unul care ajunge iluminat, capata si mai multa libertate, e capabil de acte pe care omul de rand le considera minuni, etc.
Cam astea sunt dovezile zic eu, pentru liberul arbitru. Daca s-ar constientiza ca lipseste, poate ca unii ar incerca sa schimbe ceva, dar ar vedea ca e greu si ar reveni la viata pe care o au, cativa poate ca ar reusi.
Un criminal ar putea spune ca omoara din cauza ca nu prea are liber arbitru, ca asta e nivelul lui si nu are ce sa faca. Insa altii cu putin mai mult liber arbitru decat el, vor intelege altfel situatia, vor incerca sa-l faca si pe el sa inteleaga, printr-o pedeapsa.
Într-adevăr nu există această noțiune magică de liber arbitru in viața reală, dar asta nu te afectează pe tine că individ.
Din punct de vedere biologic, sensul tău de miliarde de ani a fost si este supraviețuirea, dar nu a ta ca individ, ci a genelor tale, care prin mutații și selectație naturale au creat mașini foarte complexe de supraviețuire. Ele se mută dintr-o "mașină" în alta de miliarde de ani, fără să țină cont de bunăstarea respectivei "mașinării".
Din punct de vedere filosofic îți creezi propriul scop în cele câteva decenii de conștiință pe care le ai.
Un criminal îl vom închide, dar nu pentru că vrem să-l pedepsim, asta ar fi un act de cruzime, îl închidem fiindcă ne este frică de el, iar până reușim să-l reabilităm ca să devină un membru productiv al societății, îl vom ține departe de populație. Înțelegem că a tras bățul cel scurt când s-a născut, fie prin mediul și/saubiologia in care s-a născut si l-a format, iar mai apoi l-a condus în acea direcție nefericită. Așa că îl vom trata cu demnitate și empatie.
Dar din păcate lumea crede in magie, iar în numele magiei e capabilă de barbarismul societății noastre prezente, obsedată de pedeapsă, cu impresia că fiecare își merită situația în care se află, fiindcă deh suntem "liberi".
Lumea e plină de monștri morali.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
