Iubesc pe cineva mult de tot... stiu ca ne vom petrece toata viata impreuna... dar mai stiu ca vine o zi in care unul dintre noi se va duce... Care primul, numai D-zeu stie... Stiu ca oricum ar fi, o sa fie tare greu... pentru cel ce ramine...
Ce parere aveti...
Pesimist mai esti ( la fel sunt si eu ) daca o sa muriti amandoi odata, mai stii?
Se spune ca era odata o poveste astfel : Un decan de la facultate, era foarte trist, fiindca ii decedase sotia. Elevii au dorit sa-l incurajeze si sa-l faca sa treaca peste starea aceea. Decanul, cu ochii limpezi, si cu zambetul pe buze, le-a raspuns "Ma bucur ca Dumnezeu a luat-o pe ea inaintea mea, n-as fi vrut ca ea sa fie cea care sa treaca prin starile pe care le resimt eu acum, in lipsa ei " Asta inseamna dragoste adevarata.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Cu totii suntem de acord ca e greu. Doar gandul despartirii prin moarte poate fi insuportabil, dar faptul implinit... e greu de imaginat.Pe de alta parte, suntem constienti ca la fiecare ne vine randul.Eu cred ca procesul despartirii va fi mai acceptabil daca ne pastram ratiunea.Nu vei arata cat de mult ai iubit persoana pieduta printr-o atitudine de jale continua.Nimeni nu-ti va suporta tristetile si angoasele tale mult timp.Vei fi nefericit pentru tot restul vietii si vei face si pe ceilalti de langa tine nefericiti, si nu cred ca ceilalti merita asta, doar ca esti tu nefericit.Cineva spunea:"Nu ce ai pierdut este cel mai important de avut in vedere, ci ce faci cu ceea ce ti-a ramas."E adevarat, procesul despartirii poate fi dureros si lung, dar va trebui finalizat la un moment dat.Pentru persoana iubita, daca va pleca inaintea mea voi pastra permanent in inima amintiri placute. Dar va trebui ca, de dragul celor care imi vor fi ramas, sa nu las ca despartirea sa-mi aduca insingurare, manie si alte pierderi ce pot rezulta din aceasta atitudine frustranta.Va fi greu, va fi dureros... dar, asta e.Sa le aratam ca-i iubim pe cei dragi cat timp îi avem langa noi...cand s-a terminat, nu mai conteaza cat de pompoasa va fi înmorântarea...
Răspunde
Pana a incepe sa te gandesti la clipa aceea, fura de la viata tot ce poti fura si bucura-te de fiecare clipa ca si cum ar fi ultima. Fiecare stare la timpul ei. Lasa gandul asta dupa 100 de ani (de casnicie) - atat va doresc eu!
Traiti clipa, traiti-va viata, ca sa aveti amintiri cu care sa va hraniti atunci cand unul dintre voi va ramane singur... Nu te gandi la sfarsit, traieste prezentul!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
