Joseph Murphy spunea:"Legea care sta la baza intregii manifestari este legea credintei.Credinta este gandul permanent intretinut constient.Respingeti cu fermitate orice gand ca cineva sau ceva v-ar purtea face rau"Putem noi fi fermi macar o zi dar inca toata viata? Este credinta noastra -si nu e vorba doar de credinta religioasa ci despre orice tip de crdinta-suficient de puternica spre a ne da echilibrul si capacitatea de a ne trai armonios viata? Care e credinta voastra cea mai ferma?
Dupa o anumita varsta, se capata si o anumita maturitate. Acum credinta mea, este aceea ca am vointa. Daca eu am asa ceva, restul nu mai depinde de mine. Puterea vine doar de la Dumnezeu. Dar sa lasam partea religioasa, dupa cum ai si propus. In orice faci, in orice intreprinzi, trebuie sa ai un CREDO al tau. Daca acesta te insoteste, vei reusi cu siguranta. Doar acest credo iti va da puterea reusitei. Si, dupa cum scrie in citatul de mai sus, bineinteles ca acest gand este intretinut constient, ba chiar cu foarte multa putere. In acest interval de viata, de fapt totul este constient. Asa ni se si cere, daca ne gandim mai bine: credinta insasi, prin taria cu care o purtam in gand, reprezinta o forma inteligenta de lupta. Cum sa porti asa ceva in tine, daca nu iti simti sufletul frematand si in permanenta cautare? Inteligenta, de asemenea, intrebarea! Multumim pentru postarea ei. Pentru cine intelege, aceasta este o provocare a sinelui. Nota zece!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Atata timp cat avem oarecare trafic intre urechi, normal ca suntem fermi. Luam decizii, avem pareri pe care le sustinem cu argumente si nu cu pumnul, ne asumam consecintele propriilor fapte.
Nu cred ca e normal ca o persoana inteligenta si educata trebuie sa astepte solutii de undeva, de la o entitate exterioara. Ne traim viata asa cum ne-o construim singuri, nu cum ne impinge de la spate "ceva".
Răspunde
Credinta mea cea mai mare este ca exista iubire. Voi face tot pentru iubire. O voi gasi sa o daruiesc altora, o voi inventa acolo unde nu e si cel mai important o voi primi oricine ar fi cel care mi-o da, poate si cel mai mare dusman intr-un moment de sensibilitate.
Nu putem fii indeajuns de fermi. depinde cum este viata aceea "armonioasa"...credinta cea mai ferma este cea a lui Dumnezeu! 
Credinta mea cea mai ferma este ca am un rol pe fata pamantului, si mi-l voi indeplini, mai mult sau mai putin ghidanduma dupa decalog dar avandul ca puncte de referinta.cred ca viata trebuie respectata in toate formele ei, si principiul iubirii trebuie sa predomine sub toate aspectele.
Credinta cuiva...degeaba crede in ce nu trebuie' sa creada; iar cu folos, acela crede, in ceea ce cu adevarat trebuie crezut,>. Tata de Sus
; ca primele credinte is in van, iar acea credinta peste credinte, e cu folos
Orice om trebuie sa creada in ceva. in felul asta isi poate ghida intreaga existenta ca fiinta constienta.Credinta mea este"crede in tine si in cei din jurul tau.Eu inca mai cred in oameni sau mai bine zis in puterea lor de "a alege schimbarea"
Credinta are multe forme: poti crede in oameni sau nu, poti crede in idei, sisteme sau nu, poti crede in forte necunoscute sau nu, poti crede in Dumnezeu sau nu.In functie de capacitatea fiecaruia dintre noi, bazata pe experienta, vom ajunge sa credem ceva despre noi insine, oameni si ce ne inconjoara. Credinta religioasa este un liant - pe ea se aseaza restul informatiilor. Credinta este un dar, un dar de la Dumnezeu pentru omul care se lupta cu el.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
